Problema care îngrijorează cel mai mult societatea moldovenească la ora actuală este creșterea galopantă a prețurilor la mărfuri și servicii, pe fundalul descreșterii prețului banilor. Despre cauzele acestei stări de lucruri, despre acțiunile întreprinse și soluțiile de viitor au discutat participanții la dezbaterea publică, organizată de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că prețul este o categorie economică ce reprezintă expresia bănească a valorii unui produs sau serviciu. El se stabilește în baza a două sisteme principale. Este vorba despre prețul de piață bazat pe interacțiunea dintre cerere și ofertă și prețul impus centralizat de stat. Ultimul este bazat pe stabilirea prețurilor de către agențiile guvernamentale pornind de la anumite necesități.

„Într-o economie de piață, procesul de stabilire a prețului final se face în funcție de costul de producție, prețurile concurenților și raportul dintre cerere și ofertă. Există câteva obiective principale pe care se bazează un producător de bunuri și servicii atunci când stabilește prețurile. În primul rând, înțelegem că cei care conduc întreprinderile vor ca funcționalitatea lor să fie garantată. De asemenea, este vorba și despre obținerea unui venit. Unii antreprenori doresc să cucerească piața și recurg la micșorarea prețurilor, iar în alte cazuri, prețurile sunt majorate artificial pentru a ocupa poziții de lider pe piață”, explică expertul

„Spre deosebire de prețuri, inflația este o creștere constantă a nivelului general al prețurilor bunurilor și serviciilor. În același timp, prețurile pentru unele produse pot crește, pentru altele pot descrește, dar când facem o medie, per ansamblu, obținem ceea ce se numește inflația. Statul are instrumente de influențare într-o anumită măsură a prețurilor. Inflația este de obicei măsurată cam în același mod peste tot în lume în baza așa-numitului coș de consum”, a menționat Igor Boțan. Potrivit expertului, principala instituție responsabilă de stabilitatea prețurilor este Banca Națională a Moldovei. Conform legislației, obiectivul fundamental al BNM este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor, iar principalele instrumente sunt rata creditelor și cursul valutar.

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Dumitru Alaiba, a reamintit că în prezent se atestă un nivel record al inflației, în comparație cu regiunea – 27% – este un indiciu care plasează Republica Moldova pe locul doi, după Turcia, privind rata inflației. În opinia sa, unul dintre motive ține de acțiunile Băncii Naționale, care fie a ezitat pe alocuri, fie a adoptat decizii cumva întârziate sau insuficiente. „Toate acestea sunt alimentate de unele discursuri politice, fapt ce alimentează panica în rândul societății. Inflația este peste tot, dar modul în care se comunică despre ea este diferit. Oamenii privesc la toate astea și văd cum prețurile cresc incontrolabil pe alocuri și nu știu ce-i așteaptă mâine, nu știu unde asta se oprește. E datoria noastră să-i calmăm pe cetățeni, să le explicăm ce se întâmplă și ce fac diferite instituții ale statului pentru a opri acest val”, a notat deputatul, care este și președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe.

Potrivit lui, pe alocuri au existat unele acțiuni întârziate. „În Republica Moldova inflația a început a crește în lunile iunie-iulie, anul trecut, spre deosebire de alte state din regiune, unde acest fenomen a început mai devreme. Și în condițiile în care vezi ce se întâmplă în regiune, este necesar să fii pregătit să acționezi, însă acțiunile BNM au intervenit abia în septembrie”. Încă un motiv intern îl reprezintă creditele de consum care efectiv au scăpat de sub control, în primul rând, fiind vorba despre micro finanțare. Și în acest sens, în Parlament a fost adoptată un proiect de lege pentru a responsabiliza nu doar populația, ci și companiile care acordă aceste credite”, a spus Dumitru Alaiba.

Potrivit deputatului, inflația a fost determinată și de factorul extern care este mult mai grav. „Republica Moldova se află la câteva zeci de kilometri de la un război, fapt ce a alimentat un nivel de anxietate în societate. Totodată, comerțul extern, atât importurile, cât și exporturile, trec prin schimbări extrem de dureroase. Or, Republica Moldova depindea foarte mult de Portul Odesa, care este închis. Ruta terestră, care se îndrepta spre Rusia, Belarus, este compromisă, iar unica rută prin România, pur și simplu, se blochează din cauza traficului extrem de intens. Toate acestea au generat majorări de prețuri”, afirmă el.

„Dar nimic nu a fost mai dureros decât prețul la energie, pentru că ceea ce a alimentat inflația mult mai înainte de război a fost această criză regională la resursele energetice. Atunci când se scumpesc gazele, se scumpesc în lanț produsele. În afara de asta, avem și o altă problemă și eu nu vreau să-i caut justificări, sunt monopoliștii și așa-zișii speculanți. Când unele prețuri sunt în creștere noi înțelegem, dar pe alocuri, pe acest fon, unii șmecheri își triplează profiturile. Aici suntem gata să acționăm foarte dur”, a mai spus Dumitru Alaiba.

Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Petru Burduja, a declarat că în ultimii 30 de ani, Republica Moldova, pentru prima dată, se ciocnește cu un asemenea val de inflație. Și fracțiunea din care face parte a atenționat asupra acestor aspecte încă în toamna anului trecut când se aproba bugetul pentru anul 2022. Unele prevederi generau o instabilitate pentru mediul de afaceri, în primul rând, dar și pentru cetățenii de rând. În opinia sa, responsabilitatea nu-i aparține doar Băncii Naționale, ci și Ministerului Finanțelor și Guvernului care trebuie să vină cu politici.

Potrivit deputatului, în perioada în care în regiune s-a schimbat situația, în interiorul populației s-a indus o stare de șoc –  au fost scoase depozite, pe care oamenii au vrut să le valorifice. „Noi credem că viziunea, inclusiv a majorității parlamentare de a micșora consumul, cel puțin nu este corectă. Nu este corectă pentru că oamenii au sperat la condiții mai bune, ceea ce înseamnă că au sperat la condiții mai bune și că se va mări capacitatea de cumpărare, inclusiv consumul. Pe de altă parte noi venim și spune că astăzi trebuie să facem economie. Bine, facem economii din ce? Din media de consum a populației zilnic sau facem media de consum din cheltuielile de lux? Sau facem media de consum din cheltuielile de întreținere aacelorași instituții publice”, spune Petru Burduja.

„În viziunea noastră nu este prea corect. Anume aici se văd necesare instrumente din partea Guvernului care ar regla aceste lucruri într-o anumită măsură și ar interveni indirect în capacitatea de consum, capacitatea de ofertă a agenților economici”, opinează deputatul, care este vicepreședinte al Comisiei economie, buget și finanțe.

Petru Burduja a menționat că un alt aspect ține de produsele importate din Ucraina, Rusia, Belarus, care într-un moment au dispărut de pe rafturi. În opinia sa, acestea trebuie înlocuite cu produse autohtone. Or, reorientarea importului din alte piețe oricum va genera scumpiri. Potrivit lui, este necesar ca Guvernul să intervină cu măsuri în sectorul economic și în reglarea mecanismului cererii și ofertei. De asemenea, este necesară o colaborare a Executivului cu Banca Națională.

Dezbaterea publică la tema „Prețurile și inflația prin prismele politică, economică și socială”, organizată de IPN, a fost ediția a 249-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.