Fațetele crizei alimentare în Republica Moldova și în lume. Dezbatere IPN

În prezent, în țară, în regiune și în lume, se profilează o criză alimentară, iar principalul motiv invocat este războiul din Ucraina provocat de către Federația Rusia. Or, ambele state sunt principalii furnizori de cereale pe piața mondială. Însă, reprezentanții sectorului agricol consideră că pe lângă factorii obiectivi, situația în domeniul securității alimentare este influențată și factorii subiectivi, inclusiv măsurile insuficiente din partea autorităților statului. Acestea, la rândul său, dau asigurări că identifică soluții pentru a depăși problemele existente. Declarațiile în acest sens au fost făcute de către participanții la dezbaterea publică „Fațetele crizei alimentare în Republica Moldova și în lume”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit lui Igor Boțan, expert permanent al proiectului, „criza alimentară” reprezintă o situație în care asigurarea populației cu alimente vitale, în conformitate cu normele fiziologice, este amenințată pe întreg teritoriul țării sau parțial. În această situație este necesară intervenția autorităților cu ajutor și măsuri speciale. „Foametea”, la rândul său, reprezintă lipsa severă de calorii care poate duce la diferite forme de malnutriție și poate avea consecințe grave asupra sănătății și bunăstării oamenilor. „Deci, în cazul crizelor alimentare, oamenii pot avea acces la hrană pentru a-și satisface nevoile energetice, dar nu sunt siguri că această situație se poate păstra. Acest lucru denotă necesitatea de a lua măsuri împotriva crizelor alimentare”, a notat expertul.

Igor Boțan a declarat că, în Republica Moldova, printre instituțiile responsabile de securitatea alimentară se numără Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Economiei și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. De 11 ani, țara are o Strategie de Securitate Alimentară care prevede că politica de stat va asigura deplina și eficienta gestionare a resurselor alimentare strategice, precum și va promova astfel de politici etc. „Totodată, securitatea alimentară internă reprezintă una dintre prioritățile dezvoltării sectorului agroindustrial, iar toate astea se fac în baza principiului: „de la produse alimentare sigure la un regim alimentar sănătos”. La nivel internațional, există Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU (FAO), care are în sarcină sa, împreună cu guvernele statelor ONU, să garanteze securitatea alimentară a oamenilor și să nu admită foamete.

Cât ține de prețurile de consum, în opinia expertului, este important să fie utilizată metodologia Biroului Național de Statistică. Or, indicele prețului de consum măsoară tendința generală a evoluției în timp a prețurilor. „Tot ce cumpără consumatorul are preț și acest preț poate varia în timp, iar indicele prețurilor de consum măsoară aceste schimbări. Adică e legat în mare măsură de coșul de consum și de ceea ce se numește inflație”, explică Igor Boțan. 

Ministrul agriculturii și industriei alimentare, Viorel Gherciu, a menționat că problema care a cauzat această criză alimentară este războiul din Ucraina, care nu afectează doar populația ucraineană, ci produce efecte la nivel mondial. Una dintre cele mai grave probleme este furnizarea produselor agroalimentare, în condițiile în care atât Ucraina, cât și Federația Rusă, sunt principalii furnizori de cereale pe piața mondială. Potrivit lui, întreruperea lanțurilor comerciale, care asigurau o bună parte din populația țărilor lumii cu produse alimentare a cauzat și cauzează această criză.

„Cele peste 20 de milioane de tone de grâu, care astăzi sunt blocate în depozitele din Ucraina, nefiind exportate către consumatorul final, sunt motivul acestei crize. Republica Moldova, aflându-se în imediata vecinătate a Ucrainei, este direct afectată de consecințele acestui război, inclusiv sectorul agricol. „Războiul a afectat toate procesele, începând de la furnizarea atât de importantă cu imputurile necesare pentru a asigura un proces eficient de producere și de a asigura rentabilitatea sectorului, până la comercializarea produselor. Vorbim despre exportul acestor produse”, a notat ministrul.

Viorel Gherciu a spus că sectorul agricol nu este afectat doar sub aceste aspecte. „Or, în procesul de export al propriilor produse pe alte piețe sunt întâmpinate obstacole majore, inclusiv la ieșirea din țară pe partea vestică. Și aceasta pentru că fluxul de mărfuri din Ucraina, în mare parte, este direcționat, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova. Este important ca în aceste circumstanțe să fie identificate soluții pentru a eficientiza,  a fluidiza acest tranzit al mărfurilor din Ucraina prin Republica Moldova și de a asigura producătorilor autohtoni un acces cât mai liber pentru produsele lor în piețe de export”, a precizat ministrul.

Directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, a declarat că, în secolul XXI și într-un amplu proces de globalizare, având o economie preponderent agroindustrială, în Moldova nu poate fi vorba despre foamete. Doar că este necesar de înțeles că de fapt criza alimentară nu se rezumă doar la lipsa alimentelor, ci se referă la problema accesibilității produselor, a prețurilor. „Și Republica Moldova, din păcate, având economia preponderent agroindustrială, având tradiții agricole bune, este destul de vulnerabilă în această situație”, opinează Alexandru Slusari.

Potrivit lui, volumele disponibile ale produselor alimentare nu constituie cea mai mare problemă, întrucât cele importate anterior din Ucraina și din Rusia au fost substituite. Însă, este rău faptul că acest deficit nu a fost acoperit cu produse autohtone, ci cu importuri. „La ora actuală, sub aspect cantitativ, criza alimentară nu se resimte. Cred că până la urmă un deficit de produse nu va fi, dar trendul este spre majorarea prețurilor. Dacă analizăm accesibilitatea produselor pentru persoanele cu venituri mici și, în primul rând, pensionarii, putem presupune că o parte din ei vor fi afectați de faptul că nu-și vor permite strictul necesar”, a menționat directorul executiv al asociației „Forța Fermierilor”.

Alexandru Slusari consideră drept cea mai mare problemă faptul că autoritățile nu aplică mai mare problemă este faptul că Republica Moldova pârghii și instrumente pentru a controla prețurile, dar și pentru a demonopoliza economia. „Din aceste considerente, în Moldova este cea mai mare inflație alimentară și deține locul doi după Turcia la inflația globală. Acest fapt denotă că nu doar motivele obiective influențează procesului, ci sunt mai multe carențe în administrarea mai multor procese pe piețele agroalimentare din partea autorităților statale”, a spus el.

Dezbaterea publică la tema „Fațetele crizei alimentare în Republica Moldova și în lume”, organizată de IPN, a fost ediția a 252-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Asociația Jurnaliștilor de Mediu organizează evenimentul „Școală veche – timpuri noi”, în cadrul unui program de granturi, parte a proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de asociația EcoContact /Satul Suhuluceni, raionul Telenești /ora 11:00/.

Seniorii din capitală sunt invitați la o nouă ediție a spectacolelor muzicale, desfășurate în cadrul Proiectului socio-cultural de weekend „Dialog între generații” (1-2 august) /Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” /ora 16:00/.

Continuă expoziția în câmp deschis TehAgroFest 2026 /Comuna Tohatin, extravilan, Drumul M14 /30 iulie – 1 august/.

Primăria municipiului Chișinău desfășoară în sectoarele capitalei iarmaroace și târguri cu produse și mărfuri autohtone /1-2 august/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Fațetele crizei alimentare în Republica Moldova și în lume. Dezbatere IPN

În prezent, în țară, în regiune și în lume, se profilează o criză alimentară, iar principalul motiv invocat este războiul din Ucraina provocat de către Federația Rusia. Or, ambele state sunt principalii furnizori de cereale pe piața mondială. Însă, reprezentanții sectorului agricol consideră că pe lângă factorii obiectivi, situația în domeniul securității alimentare este influențată și factorii subiectivi, inclusiv măsurile insuficiente din partea autorităților statului. Acestea, la rândul său, dau asigurări că identifică soluții pentru a depăși problemele existente. Declarațiile în acest sens au fost făcute de către participanții la dezbaterea publică „Fațetele crizei alimentare în Republica Moldova și în lume”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit lui Igor Boțan, expert permanent al proiectului, „criza alimentară” reprezintă o situație în care asigurarea populației cu alimente vitale, în conformitate cu normele fiziologice, este amenințată pe întreg teritoriul țării sau parțial. În această situație este necesară intervenția autorităților cu ajutor și măsuri speciale. „Foametea”, la rândul său, reprezintă lipsa severă de calorii care poate duce la diferite forme de malnutriție și poate avea consecințe grave asupra sănătății și bunăstării oamenilor. „Deci, în cazul crizelor alimentare, oamenii pot avea acces la hrană pentru a-și satisface nevoile energetice, dar nu sunt siguri că această situație se poate păstra. Acest lucru denotă necesitatea de a lua măsuri împotriva crizelor alimentare”, a notat expertul.

Igor Boțan a declarat că, în Republica Moldova, printre instituțiile responsabile de securitatea alimentară se numără Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Economiei și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. De 11 ani, țara are o Strategie de Securitate Alimentară care prevede că politica de stat va asigura deplina și eficienta gestionare a resurselor alimentare strategice, precum și va promova astfel de politici etc. „Totodată, securitatea alimentară internă reprezintă una dintre prioritățile dezvoltării sectorului agroindustrial, iar toate astea se fac în baza principiului: „de la produse alimentare sigure la un regim alimentar sănătos”. La nivel internațional, există Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU (FAO), care are în sarcină sa, împreună cu guvernele statelor ONU, să garanteze securitatea alimentară a oamenilor și să nu admită foamete.

Cât ține de prețurile de consum, în opinia expertului, este important să fie utilizată metodologia Biroului Național de Statistică. Or, indicele prețului de consum măsoară tendința generală a evoluției în timp a prețurilor. „Tot ce cumpără consumatorul are preț și acest preț poate varia în timp, iar indicele prețurilor de consum măsoară aceste schimbări. Adică e legat în mare măsură de coșul de consum și de ceea ce se numește inflație”, explică Igor Boțan. 

Ministrul agriculturii și industriei alimentare, Viorel Gherciu, a menționat că problema care a cauzat această criză alimentară este războiul din Ucraina, care nu afectează doar populația ucraineană, ci produce efecte la nivel mondial. Una dintre cele mai grave probleme este furnizarea produselor agroalimentare, în condițiile în care atât Ucraina, cât și Federația Rusă, sunt principalii furnizori de cereale pe piața mondială. Potrivit lui, întreruperea lanțurilor comerciale, care asigurau o bună parte din populația țărilor lumii cu produse alimentare a cauzat și cauzează această criză.

„Cele peste 20 de milioane de tone de grâu, care astăzi sunt blocate în depozitele din Ucraina, nefiind exportate către consumatorul final, sunt motivul acestei crize. Republica Moldova, aflându-se în imediata vecinătate a Ucrainei, este direct afectată de consecințele acestui război, inclusiv sectorul agricol. „Războiul a afectat toate procesele, începând de la furnizarea atât de importantă cu imputurile necesare pentru a asigura un proces eficient de producere și de a asigura rentabilitatea sectorului, până la comercializarea produselor. Vorbim despre exportul acestor produse”, a notat ministrul.

Viorel Gherciu a spus că sectorul agricol nu este afectat doar sub aceste aspecte. „Or, în procesul de export al propriilor produse pe alte piețe sunt întâmpinate obstacole majore, inclusiv la ieșirea din țară pe partea vestică. Și aceasta pentru că fluxul de mărfuri din Ucraina, în mare parte, este direcționat, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova. Este important ca în aceste circumstanțe să fie identificate soluții pentru a eficientiza,  a fluidiza acest tranzit al mărfurilor din Ucraina prin Republica Moldova și de a asigura producătorilor autohtoni un acces cât mai liber pentru produsele lor în piețe de export”, a precizat ministrul.

Directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, a declarat că, în secolul XXI și într-un amplu proces de globalizare, având o economie preponderent agroindustrială, în Moldova nu poate fi vorba despre foamete. Doar că este necesar de înțeles că de fapt criza alimentară nu se rezumă doar la lipsa alimentelor, ci se referă la problema accesibilității produselor, a prețurilor. „Și Republica Moldova, din păcate, având economia preponderent agroindustrială, având tradiții agricole bune, este destul de vulnerabilă în această situație”, opinează Alexandru Slusari.

Potrivit lui, volumele disponibile ale produselor alimentare nu constituie cea mai mare problemă, întrucât cele importate anterior din Ucraina și din Rusia au fost substituite. Însă, este rău faptul că acest deficit nu a fost acoperit cu produse autohtone, ci cu importuri. „La ora actuală, sub aspect cantitativ, criza alimentară nu se resimte. Cred că până la urmă un deficit de produse nu va fi, dar trendul este spre majorarea prețurilor. Dacă analizăm accesibilitatea produselor pentru persoanele cu venituri mici și, în primul rând, pensionarii, putem presupune că o parte din ei vor fi afectați de faptul că nu-și vor permite strictul necesar”, a menționat directorul executiv al asociației „Forța Fermierilor”.

Alexandru Slusari consideră drept cea mai mare problemă faptul că autoritățile nu aplică mai mare problemă este faptul că Republica Moldova pârghii și instrumente pentru a controla prețurile, dar și pentru a demonopoliza economia. „Din aceste considerente, în Moldova este cea mai mare inflație alimentară și deține locul doi după Turcia la inflația globală. Acest fapt denotă că nu doar motivele obiective influențează procesului, ci sunt mai multe carențe în administrarea mai multor procese pe piețele agroalimentare din partea autorităților statale”, a spus el.

Dezbaterea publică la tema „Fațetele crizei alimentare în Republica Moldova și în lume”, organizată de IPN, a fost ediția a 252-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Asociația Forța Fermierilor susține că sectorul cerealier și oleaginos traversează o criză profundă, agravată în ultimele cinci luni de scumpirea carburanților și a fertilizanților, stagnarea prețurilor la grâu și lipsa subvențiilor. În acest context, agricultorii solicită Guvernului un set de măsuri urgente pentru a evita agravarea situației, transmite IPN.

Potrivit asociației, prețul motorinei a crescut cu aproximativ 70%, iar fermierii se confruntă cu un deficit de combustibil care pune în pericol lucrările agricole din sezonul vară-toamnă. În același timp, costurile fertilizanților s-au majorat cu 35-40%, în timp ce prețul grâului pe piața internă a rămas neschimbat în iulie și a scăzut în ultima săptămână cu 30-40 de bani pe kilogram.

Forța Fermierilor susține că producătorii vegetali au rămas fără subvenții în acest an, iar restanțele pentru 2025 nu au fost achitate. Asociația afirmă că noul Program Strategic Agricol nu prevede plăți directe pentru culturile cerealiere și oleaginoase, în timp ce fermierii mici și mijlocii sunt afectați de calamitățile din ultimii ani și de presiunea creditorilor.

Printre măsurile solicitate se numără menținerea cotei actuale de TVA pentru producția agricolă, reintroducerea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, asigurarea stocurilor de motorină pentru campania agricolă, verificarea pieței de achiziție a grâului și restituirea accizei la motorină pentru fermele mici și mijlocii.

Într-o reacție pentru IPN, Ministerul Agriculturii și Industrie Alimentare a precizat că situația din sector este influențată de factori interni și externi, inclusiv de evoluțiile piețelor regionale și internaționale. Instituția susține că monitorizează situația și analizează, împreună cu autoritățile responsabile, eventualele măsuri necesare.

În ceea ce privește restanțele la subvenții, ministerul precizează că acestea vor fi achitate treptat, iar noul Program Strategic al Politicii Agricole nu va permite acumularea unor noi datorii, plățile urmând să fie făcute în limita resurselor disponibile.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025