Alexandru Slusari: Statul este în întârziere. „Băieții șmecheri” reușesc

Statul nu trebuie să vină cu „bâta” restricțiilor la participanții în procesul de asigurare a populației cu alimente. Dimpotrivă, statul trebuie că asigure condițiile liberei concurențe, iar „AIPA” (care și-a scos chiar în titulatură funcția de INTERVENȚIE) trebuie să ia măsuri pentru a asigura echitatea și echilibrul de interese între producători și consumatori. Totodată, „rechinii”, constituiți în perioada lui Plahotniuc și obișnuiți să dicteze moda pentru miile de mici producători, trebuie puși în frâu. Declarații în acest sens a făcut Alexandru Slusari, directorul executiv al  Asociației „Forța Fermierilor”, în cadrul dezbaterii publice „Fațetele crizei alimentare în Republica Moldova și în lume”, care a avut loc la Agenția de presă IPN.

Expertul aduce acuze statului că acesta nu asigură regulile de concurență pe piață. „Statul a lăsat totul pe seama pieței sălbatice cu ideea că „sunteți liberi să faceți ce vreți”, fără a ține cont că în perioada statului capturat au existat persoane care au monopolizat mai multe domenii. De aceia formarea prețului la noi se face nu în baza mecanismului de piață, nu depinde de fermieri. Prețul de achiziție este dictat de două-trei persoane. De exemplu, în toamna trecută, majoritatea producătorilor, neavând spații de depozitare, au vândut floarea-soarelui cu 7-8 lei kilogramul, iar în februarie prețul ajungea deja la 18 lei kilogramul”.

Astfel stând lucrurile, apare întrebarea: cine a câștigat din asemenea situație? „Consumatorul a pierdut, fermierul a pierdut, a câștigat doar acela care a dictat prețul… Așa că cea mai mare problemă a noastră este lipsa concurenței, lipsa mecanismului de piață”.

Vorbitorul a relatat că, în toate țările europene civilizate, principalul organ care reglementează și asigură funcționarea mecanismului de piață este Consiliul concurenței. Care este realitatea la noi? Avem câteva companii, care procură producție când le convine, o depozitează unde vor și tot ei propun prețurile de vânzare”.

Expertul a exemplificat cu compania „Trans-Oil”. Ea controlează 90 la sută din piața uleiului vegetal din țara noastră. Cea mai mare frică a producătorului agricol, dincolo de motorina scumpă și încă deficitul acesteia, dincolo de celelalte scumpiri este că „Trans-Oil” importă multă materie primă din Ucraina, cu care ocupă elevatoarele. Apoi le spune fermierilor că nu are nevoie de recolta lor nouă și, dacă o cumpără, o ia la jumătate de preț.

„Unde e mecanismul de piață în acest aranjament? – s-a întrebat retoric Alexandru Slusari, – eu, de pildă, nu susțin ideea blocării exporturilor. Din cauza lor suferă fermierii cărora le-au mai rămas cantități de grâu. ”Trans-Oil” tranzitează, bine-merci, grâul din Ucraina și câștigă foarte bine din această operațiune. Iar fermierii care nu și-au dat pe nimic munca lor, rămân în impas. Statul a blocat exportul, dar n-a făcut și următorul pas – așa cum fac toate statele europene – să cumpere la preț de piață cantitățile pe care a interzis să fie scoase din țară”.

Expertul a cerut să fie declanșat odată și odată mecanismul intervenției ca în statele europene civilizate. „Dacă s-a arătat interesat de anumite rezerve, statul ar trebui să procure măcar 100 de mii de tone de grâu la preț de piața de la fermieri, iar în cazul unei eventuale scumpiri, să le vândă brutăriilor la un preț simbolic mai ridicat decât cel cu care s-a făcut achiziția”, a concluzionat expertul.

Dezbaterea publică la tema „Fațetele crizei alimentare în Republica Moldova și în lume”, organizată de IPN, a fost ediția a 252-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale lansează circulația pe drumul național M3, de ocolire a localității Slobozia Mare din raionul Cahul /Drumul național M3, direcția de la Vulcănești spre Slobozia /ora 09:00/.

Are loc ședința operativă a serviciilor municipale /Primăria Chișinău /ora 11:00/.

Continuă ședința Consiliului municipal Chișinău, începută pe 21 iulie /Primăria Chișinău /ora 13:00/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Alexandru Slusari: Statul este în întârziere. „Băieții șmecheri” reușesc

Statul nu trebuie să vină cu „bâta” restricțiilor la participanții în procesul de asigurare a populației cu alimente. Dimpotrivă, statul trebuie că asigure condițiile liberei concurențe, iar „AIPA” (care și-a scos chiar în titulatură funcția de INTERVENȚIE) trebuie să ia măsuri pentru a asigura echitatea și echilibrul de interese între producători și consumatori. Totodată, „rechinii”, constituiți în perioada lui Plahotniuc și obișnuiți să dicteze moda pentru miile de mici producători, trebuie puși în frâu. Declarații în acest sens a făcut Alexandru Slusari, directorul executiv al  Asociației „Forța Fermierilor”, în cadrul dezbaterii publice „Fațetele crizei alimentare în Republica Moldova și în lume”, care a avut loc la Agenția de presă IPN.

Expertul aduce acuze statului că acesta nu asigură regulile de concurență pe piață. „Statul a lăsat totul pe seama pieței sălbatice cu ideea că „sunteți liberi să faceți ce vreți”, fără a ține cont că în perioada statului capturat au existat persoane care au monopolizat mai multe domenii. De aceia formarea prețului la noi se face nu în baza mecanismului de piață, nu depinde de fermieri. Prețul de achiziție este dictat de două-trei persoane. De exemplu, în toamna trecută, majoritatea producătorilor, neavând spații de depozitare, au vândut floarea-soarelui cu 7-8 lei kilogramul, iar în februarie prețul ajungea deja la 18 lei kilogramul”.

Astfel stând lucrurile, apare întrebarea: cine a câștigat din asemenea situație? „Consumatorul a pierdut, fermierul a pierdut, a câștigat doar acela care a dictat prețul… Așa că cea mai mare problemă a noastră este lipsa concurenței, lipsa mecanismului de piață”.

Vorbitorul a relatat că, în toate țările europene civilizate, principalul organ care reglementează și asigură funcționarea mecanismului de piață este Consiliul concurenței. Care este realitatea la noi? Avem câteva companii, care procură producție când le convine, o depozitează unde vor și tot ei propun prețurile de vânzare”.

Expertul a exemplificat cu compania „Trans-Oil”. Ea controlează 90 la sută din piața uleiului vegetal din țara noastră. Cea mai mare frică a producătorului agricol, dincolo de motorina scumpă și încă deficitul acesteia, dincolo de celelalte scumpiri este că „Trans-Oil” importă multă materie primă din Ucraina, cu care ocupă elevatoarele. Apoi le spune fermierilor că nu are nevoie de recolta lor nouă și, dacă o cumpără, o ia la jumătate de preț.

„Unde e mecanismul de piață în acest aranjament? – s-a întrebat retoric Alexandru Slusari, – eu, de pildă, nu susțin ideea blocării exporturilor. Din cauza lor suferă fermierii cărora le-au mai rămas cantități de grâu. ”Trans-Oil” tranzitează, bine-merci, grâul din Ucraina și câștigă foarte bine din această operațiune. Iar fermierii care nu și-au dat pe nimic munca lor, rămân în impas. Statul a blocat exportul, dar n-a făcut și următorul pas – așa cum fac toate statele europene – să cumpere la preț de piață cantitățile pe care a interzis să fie scoase din țară”.

Expertul a cerut să fie declanșat odată și odată mecanismul intervenției ca în statele europene civilizate. „Dacă s-a arătat interesat de anumite rezerve, statul ar trebui să procure măcar 100 de mii de tone de grâu la preț de piața de la fermieri, iar în cazul unei eventuale scumpiri, să le vândă brutăriilor la un preț simbolic mai ridicat decât cel cu care s-a făcut achiziția”, a concluzionat expertul.

Dezbaterea publică la tema „Fațetele crizei alimentare în Republica Moldova și în lume”, organizată de IPN, a fost ediția a 252-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Găgăuzia trebuie să participe la formarea organului electoral regional prin desemnarea candidaților, iar Comisia Electorală Centrală să examineze și să aprobe aceste candidaturi, susține președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji. În cazul unor obiecții argumentate, CEC ar urma să solicite desemnarea altor candidați, transmite IPN.

Potrivit lui Gaidarji, acest mecanism ar reprezenta un compromis între Chișinău și Comrat și ar asigura un echilibru între interesele statului și ale regiunii. „Anume acest mecanism, în convingerea noastră, trebuie să fie stipulat în Legea cu privire la statutul special al Găgăuziei”, a declarat președintele APG în cadrul unui eveniment desfășurat la Comrat.

El a menționat că membrii organului electoral regional trebuie să fie profesioniști, să cunoască limba găgăuză, să locuiască în regiune și să cunoască legislația regională și specificul autonomiei.

Referindu-se la sistemul electoral pentru alegerea Adunării Populare, Valentin Gaidarji a spus că poziția principială a APG este păstrarea sistemului majoritar, în baza căruia deputații sunt aleși în circumscripții uninominale.

Poziția vine în contextul în care Președinția a anunțat că, în discuțiile cu deputații de la Comrat, a fost abordată desfășurarea alegerilor pentru APG în baza sistemului electoral proporțional, ca parte a unui sistem electoral uniform pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025