Municipiul Chișinău este poziționat la mijlocul clasamentului din care fac parte 400 de orașe europene evaluate după indicatorii de siguranță între anii 2017-2021. În perioada supusă analizei, în municipiul Chișinău au fost săvârșite peste 19 mii de infracțiuni, transmite IPN.
Studiului de politici publice „Implementarea conceptului ,,Safe City” în municipiul Chișinău a fost prezentat de Ion Gulei, bursier al programului „Politici Publice pentru Dezvoltare”. Autorul a remarcat că în Chișinău nu sunt instalate camere de supraveghere a ordinii și securității publice. Numărul de corpuri de iluminat stradal este repartizat neuniform pe sectoare, iar corpurile de iluminat obișnuite sunt utilizate într-o măsura mai mare decât corpurile de iluminat LED.
Studiul a fost elaborat în 2022 ca urmare a necesității de identificare și relevare a amenințărilor și a vulnerabilităților autorităților publice în domeniul menținerii, asigurării și restabilirii ordinii publice în municipiul Chișinău. Autorul sugerează că este nevoie de a monta un sistem de supraveghere video a spațiilor publice din municipiul Chișinău. Elaborarea și aprobarea cadrului normativ în acest sens, achiziționarea, instalarea și configurarea preliminară a 388 de camere de supraveghere video ar costa peste 30 de milioane de lei. Totodată, instalarea echipamentelor de iluminat stradal al spațiilor publice adiacente din municipiul Chișinău costă în jur de 2 milioane de lei. Instituirea sistemului de supraveghere video a spațiilor publice și instalarea corpurilor de iluminat LED în capitală necesită cheltuieli de peste 32 de milioane de lei.
Adrian Ermurachi, mentor în cadrul programului „Politici Publice pentru Dezvoltare”, a menționat că analiza prezentată demonstrează că, atât la nivelul datelor statistice, cât și la poziționare ca și oraș, se constată că situația în municipiul Chișinău nu este una atât de bună cum pare la prima vedere.
Alexandru Tocarjevschi, șef al direcției politici în domeniul ordinii și securității publice din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), a precizat că MAI are ca prioritate planificată și se află în proces de elaborare și definitivare a diferitor politici publice, printre care și politica publică ce ține de modernizarea tehnologică a sistemului de siguranță publică și rutieră. „Este vorba aici și de politica de digitalizare a sistemului afacerilor interne, în scopul îmbunătățirii calității serviciului, a intervenției, ca cetățenii să se simtă în siguranță”, a precizat responsabilul de la MAI.
Igor Bivol, director-adjunct al serviciului tehnologii informaționale din cadrul MAI, a spus că ministerul de resort are un sistem de monitorizare video și are experiența de implementare a tehnologiei, însă este necesar de adaptat cadrul normativ, care ar da legalitate sistemului și ar determina rolurile fiecărui participant.
Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului „Politici publice pentru dezvoltare”, implementat de IPRE, în cooperare și cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova.