Reacția AGEPI referitor la noua Lege privind dreptul de autor și drepturile conexe

După criticile aduse de către Asociația Națională „Copyright” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți, directorul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Eugeniu Rusu, a venit cu mai multe precizări cu privire la nouă Lege privind dreptul de autor și drepturile conexe. Potrivit lui, noile prevederi vin cu un șir de îmbunătățiri, iar procedura de consultare a fost respectată, transmite IPN.

Într-o conferință de presă, directorul AGEPI a declarat că legea în vigoare a fost aprobată încă în 2010, iar noul proiect vine cu ajustări care se impun situației actuale. De asemenea, proiectul vine cu precizări și cu privire la remunerațiile compensatorii. „Se stabilește un procent fix, având în vedere că în legea în vigoare se stabilește cel puțin 3%. Se vine cu o previzibilitate atât pentru organizațiile de gestiune colectivă, cât și pentru agenții economici în vederea stabilirii cheltuielilor pe care urmează să le aibă”, explică Eugeniu Rusu.

De asemenea, proiectul vine să asigure mai multă transparență și control în ceea ce ține de colectarea taxelor pentru drepturile de autor, astfel încât mai mulți bani să ajungă anume la autori. „Eu am avut o ședință cu ministrul culturii, cu toate uniunile de creație – a scriitorilor, a pictorilor, a cineaștilor și ei s-au arătat mulțumiți de acest proiect de lege”, a precizat directorul AGEPI.

Asociația Națională „Copyright” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți (ANPFI) au adresat o scrisoare deschisă conducerii țării în care atenționează că proiectul Legii drepturilor de autor este în incompatibilitate absolută cu statutul Moldovei de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Reprezentanții celor două asociații, în numele a peste 650 de artiști, compozitori, interpreți și alte categorii de membri titulari, afirmă că Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală  (AGEPI) acționează împotriva titularilor de drepturi.

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Reacția AGEPI referitor la noua Lege privind dreptul de autor și drepturile conexe

După criticile aduse de către Asociația Națională „Copyright” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți, directorul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Eugeniu Rusu, a venit cu mai multe precizări cu privire la nouă Lege privind dreptul de autor și drepturile conexe. Potrivit lui, noile prevederi vin cu un șir de îmbunătățiri, iar procedura de consultare a fost respectată, transmite IPN.

Într-o conferință de presă, directorul AGEPI a declarat că legea în vigoare a fost aprobată încă în 2010, iar noul proiect vine cu ajustări care se impun situației actuale. De asemenea, proiectul vine cu precizări și cu privire la remunerațiile compensatorii. „Se stabilește un procent fix, având în vedere că în legea în vigoare se stabilește cel puțin 3%. Se vine cu o previzibilitate atât pentru organizațiile de gestiune colectivă, cât și pentru agenții economici în vederea stabilirii cheltuielilor pe care urmează să le aibă”, explică Eugeniu Rusu.

De asemenea, proiectul vine să asigure mai multă transparență și control în ceea ce ține de colectarea taxelor pentru drepturile de autor, astfel încât mai mulți bani să ajungă anume la autori. „Eu am avut o ședință cu ministrul culturii, cu toate uniunile de creație – a scriitorilor, a pictorilor, a cineaștilor și ei s-au arătat mulțumiți de acest proiect de lege”, a precizat directorul AGEPI.

Asociația Națională „Copyright” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți (ANPFI) au adresat o scrisoare deschisă conducerii țării în care atenționează că proiectul Legii drepturilor de autor este în incompatibilitate absolută cu statutul Moldovei de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Reprezentanții celor două asociații, în numele a peste 650 de artiști, compozitori, interpreți și alte categorii de membri titulari, afirmă că Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală  (AGEPI) acționează împotriva titularilor de drepturi.

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025