Statul, prin reprezentanții săi, deposedează cetățenii de afaceri, bunuri și bani, activiști

În sistemul de justiție s-a creat un cerc vicios constituit din judecători, procurori și executori judecătorești, care fac uz de prevederile legale, astfel încât persoana care se adresează în instanță să i se facă dreptate, într-un final, după ani de procese, rămâne fără afaceri, proprietăți, bunuri și bani. O spun reprezentanții societății civile și activiști care au prezentat câteva cazuri de pretinse ilegalități admise, potrivit lor, „de către stat, prin reprezentanții săi din sistemul de justiție”.

„Avem prezente persoane care vor vorbi despre dosare care ani și ani de zile, prin intermediul procurorilor, judecătorilor și executorilor judecătorești, sunt deposedate în modul cel mai cinic, în mod ilegal, de bunuri. Fiindcă în așa fel hotărârile se emit, dar și ordonanțele, inclusiv acele deciziile ale executorilor judecătorești, care nu se încadrează în nici o limită legală”, a declarat într-o conferință de presă la IPN Gheorghe Costandachi, președintele Centrului Social-Politic European.

„Dezmățul este în plină desfășurare. În 30 de ani, după calculele și analizele noastre, au fost deposedate de bunuri și averi, de bani, peste 220 de mii de persoane. Vă imaginați? Și acum noi ne întrebăm: De ce judecătorii, procurorii, executorii judecătorești și toți cei care fac parte din acest sistem au cele mai scumpe case, sunt beneficiari de afaceri, businessuri?”, a notat Gheorghe Costandachi.

„Mult stimate domnule Litvinenco, ministru al justiției, voi sunteți cei care ați venit la putere și ați promis populației, cetățenilor, garanții de asigurare, de ocrotire a drepturilor lor. Voi ați promis reforme fundamentale, din rădăcină. Ca rezultat, cu părere de rău, voi sunteți exact ca cei care au fost până acum”, a mai spus președintele Centrului Social-Politic European

Juristul Igor Borfotina a menționat că cei responsabili de implementarea legii se ocupă cu deposedarea persoanelor de bunuri, de intimidare, de sechestrare, amenințare etc. „Schema este foarte simplă – executor, procuror și judecător. Băieții au făcut un triunghi, o schemă pusă bine la punct. Nu toți, dar 99%  – au format grupuri mici care se ocupă cu deposedarea, amenințarea, dar cel mai principal e că există și firmele de colectare a datoriilor, care nu sunt legale în Moldova”, susține juristul. Potrivit lui, una dintre metode este tergiversarea dosarelor, a plângerilor de la persoane, care este posibilă datorită relațiilor de rudenie între reprezentanții sistemului de justiție.

Maria Golubenco, pensionară, a relatat cazul familiei ei, care a început încă în anul 2016. Fiind, împreună cu soțul, co-proprietari ai locuinței, s-a pomenit că bărbatul ar datora unei persoane o sumă de bani, la bază fiind o recipisă care, potrivit ei, nu reprezintă document legal în instanță. Chiar și așa, și în pofida faptului că soțul ei s-a îmbolnăvit, fiind internat și la psihiatrie, instanța a emis o încheiere judecătorească prin care el a fost obligat să returneze fie banii, fie să ofere cota parte din casă. Femeia spune că a bătut drumuri pentru a i se face dreptate, însă degeaba. Ba mai mult, ea, în calitate de tutore a soțului, urmează să plătească datoria sau să elibereze locuința.

Vitalie Perjunca, activist, s-a referit la companiile de micro-finanțare, precizând că majoritatea acționarilor lor sunt polițiști, judecători, procurori, demnitari de stat și rudele lor. Nu este clar cum și de unde acești demnitari sau copiii lor au bani pentru a investi în astfel de afaceri. „Tot ce se face în țara noastră, vorbim despre această elită – procurori, judecători, polițiști și parlamentari – se bazează pe aceea că au legislația în mână, businessul e în mâinile lor și le este indiferent de oameni”, afirmă activistul.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Fostul director al Moldatsa, Dumitru Vangheli, ar fi părăsit Republica Moldova cu două zile înainte de perchezițiile Centrului Național Anticorupție la întreprindere. Informația a fost confirmată pentru IPN de două surse – una din cadrul Poliției de Frontieră și alta din sfera politică.

Potrivit surselor, Dumitru Vangheli a ieșit din țară pe 28 iunie, printr-un punct de trecere a frontierei cu România, fiind pasager într-un automobil condus de un cetățean român. A doua zi, șoferul ar fi revenit singur în Republica Moldova. Sursele susțin că automobilul folosit la traversarea frontierei nu aparținea nici lui Vangheli, nici șoferului, ci unei terțe persoane.

La o zi după plecare, pe 29 iunie, și-au anunțat demisia directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari, și deputatul PAS Radu Marian, care a renunțat la funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Radu Marian a fost cel care l-a recomandat pe Dumitru Vangheli pentru funcția de director al Moldatsa.

Pe 30 iunie, ofițerii Centrului Național Anticorupție, sub conducerea procesuală a Procuraturii Anticorupție, au efectuat percheziții la sediul Moldatsa într-un dosar penal privind un presupus abuz de serviciu în circumstanțe agravante.

Ulterior, președinta Maia Sandu a cerut Serviciului Fiscal de Stat, CNA și altor instituții competente să verifice „cu rigurozitate” legalitatea acțiunilor de la Moldatsa și din alte întreprinderi de stat, indiferent de partid, rudenie sau alte legături. Șefa statului a declarat că nu a cunoscut despre eventualele abuzuri.

Scandalul Moldatsa a izbucnit pe 18 iunie, după o investigație jurnalistică potrivit căreia Dumitru Vangheli ar fi inclus în dosarul de concurs pentru funcția de director, în 2025, informații false despre o presupusă licență de pilot obținută în Canada și o experiență de doi ani la compania Air Canada. Informațiile au fost ulterior infirmate de operatorul aerian, iar Vangheli a fost demis din funcție.

Două zile mai târziu, a devenit public faptul că purtătoarea de cuvânt a instituției, Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, era angajată la Moldatsa, cu venituri de peste 100 de mii de lei pe lună. Aceasta și-a prezentat demisia pe 23 iunie.

Într-un răspuns pentru IPN, Moldatsa a confirmat că Anastasia Taburceanu a restituit integral salariile încasate pe durata activității sale în cadrul întreprinderii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Dumitru Vangheli nu a răspuns nici mesajelor și nici apelurilor.

Totodată, CNA a precizat că nu poate oferi detalii despre dosar și nici informații privind eventualul statut procesual al lui Dumitru Vangheli.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Statul, prin reprezentanții săi, deposedează cetățenii de afaceri, bunuri și bani, activiști

În sistemul de justiție s-a creat un cerc vicios constituit din judecători, procurori și executori judecătorești, care fac uz de prevederile legale, astfel încât persoana care se adresează în instanță să i se facă dreptate, într-un final, după ani de procese, rămâne fără afaceri, proprietăți, bunuri și bani. O spun reprezentanții societății civile și activiști care au prezentat câteva cazuri de pretinse ilegalități admise, potrivit lor, „de către stat, prin reprezentanții săi din sistemul de justiție”.

„Avem prezente persoane care vor vorbi despre dosare care ani și ani de zile, prin intermediul procurorilor, judecătorilor și executorilor judecătorești, sunt deposedate în modul cel mai cinic, în mod ilegal, de bunuri. Fiindcă în așa fel hotărârile se emit, dar și ordonanțele, inclusiv acele deciziile ale executorilor judecătorești, care nu se încadrează în nici o limită legală”, a declarat într-o conferință de presă la IPN Gheorghe Costandachi, președintele Centrului Social-Politic European.

„Dezmățul este în plină desfășurare. În 30 de ani, după calculele și analizele noastre, au fost deposedate de bunuri și averi, de bani, peste 220 de mii de persoane. Vă imaginați? Și acum noi ne întrebăm: De ce judecătorii, procurorii, executorii judecătorești și toți cei care fac parte din acest sistem au cele mai scumpe case, sunt beneficiari de afaceri, businessuri?”, a notat Gheorghe Costandachi.

„Mult stimate domnule Litvinenco, ministru al justiției, voi sunteți cei care ați venit la putere și ați promis populației, cetățenilor, garanții de asigurare, de ocrotire a drepturilor lor. Voi ați promis reforme fundamentale, din rădăcină. Ca rezultat, cu părere de rău, voi sunteți exact ca cei care au fost până acum”, a mai spus președintele Centrului Social-Politic European

Juristul Igor Borfotina a menționat că cei responsabili de implementarea legii se ocupă cu deposedarea persoanelor de bunuri, de intimidare, de sechestrare, amenințare etc. „Schema este foarte simplă – executor, procuror și judecător. Băieții au făcut un triunghi, o schemă pusă bine la punct. Nu toți, dar 99%  – au format grupuri mici care se ocupă cu deposedarea, amenințarea, dar cel mai principal e că există și firmele de colectare a datoriilor, care nu sunt legale în Moldova”, susține juristul. Potrivit lui, una dintre metode este tergiversarea dosarelor, a plângerilor de la persoane, care este posibilă datorită relațiilor de rudenie între reprezentanții sistemului de justiție.

Maria Golubenco, pensionară, a relatat cazul familiei ei, care a început încă în anul 2016. Fiind, împreună cu soțul, co-proprietari ai locuinței, s-a pomenit că bărbatul ar datora unei persoane o sumă de bani, la bază fiind o recipisă care, potrivit ei, nu reprezintă document legal în instanță. Chiar și așa, și în pofida faptului că soțul ei s-a îmbolnăvit, fiind internat și la psihiatrie, instanța a emis o încheiere judecătorească prin care el a fost obligat să returneze fie banii, fie să ofere cota parte din casă. Femeia spune că a bătut drumuri pentru a i se face dreptate, însă degeaba. Ba mai mult, ea, în calitate de tutore a soțului, urmează să plătească datoria sau să elibereze locuința.

Vitalie Perjunca, activist, s-a referit la companiile de micro-finanțare, precizând că majoritatea acționarilor lor sunt polițiști, judecători, procurori, demnitari de stat și rudele lor. Nu este clar cum și de unde acești demnitari sau copiii lor au bani pentru a investi în astfel de afaceri. „Tot ce se face în țara noastră, vorbim despre această elită – procurori, judecători, polițiști și parlamentari – se bazează pe aceea că au legislația în mână, businessul e în mâinile lor și le este indiferent de oameni”, afirmă activistul.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Statul, prin reprezentanții săi, deposedează cetățenii de afaceri, bunuri și bani, activiști

Statele Unite au impus taxe vamale de până la 12,5% pentru 60 de țări acuzate că nu interzic sau nu...

Acest material este disponibil doar pe bază de abonament.
Abonează-te pentru a avea acces la mai multe materiale și funcționalități exclusive!

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025