Liliana Vițu: Legea securității informaționale a fost promulgată

Legea securității informaționale, care prevede interzicerea știrilor și emisiunilor analitice din țările care nu au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră, a fost promulgată de președinta Maia Sandu. Șefa Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, spune că săptămâna viitoare legea ar urma să intre în vigoare, iar propaganda va fi sancționată mult mai dur. Astfel, instituțiile media care dezinformează vor fi sancționate gradual, de la aplicarea amenzilor până la retragerea dreptului de a difuza publicitate, notează IPN.

În prezent, știrile și emisiunile cu caracter politic sau militar din țările care nu au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră, inclusiv Rusia, sunt interzise prin decizia Comisiei Situații Excepționale. Odată cu intrarea în vigoare a legii securității informaționale, aceste produse media nu se vor mai regăsi în grilele de emisie, nici după expirarea stării de urgență. Șefa CA, Liliana Vițu, spune că războiul din Ucraina determină autoritățile să ia măsuri mult mai dure față de propaganda venită din exterior.

„În lectura a doua s-a mers doar pe modificarea Codului Serviciilor Media Audiovizuale, iar aici au existat cele mai puține critici. Legea a fost promulgată, probabil, vinerea viitoare urmează să fie publicată în Monitorul Oficial și să intre în vigoare. Se instituie noțiunea de dezinformare, care presupune sancțiuni mult mai dure. Se instituie un nou prag de sancțiuni pentru cei care nu produc conținut local. CA obține prerogativa de a suspenda dreptul la publicitate. În cazul dezinformării va exista dreptul de a suspenda licența până la 7 zile, iar acest lucru se poate întâmpla și în perioada electorală, perioadă foarte importantă, când asistăm la o abundență de dezinformare ”, a spus Liliana Vițu în cadrul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” de la RliveTV.

În 2021 guvernarea a decis trecerea Companiei Teleradio-Moldova din subordinea Consiliului Audiovizualului în subordinea Parlamentului. Decizie a fost intens criticată de opoziția parlamentară, care acuza partidul de guvernare de subordonarea postului public de televiziune. Președinta Consiliului Audiovizualului spune că, în urma monitorizărilor, s-a constat că Teleradio-Moldova respectă legislația media și nu poate fi acuzată de partizanat politic.

„Postul public de televiziune este monitorizat constant. Deocamdată, nu am atestat încălcări grave ale Codului. Noi am monitorizat toată luna decembrie postul public pe aspectele asigurării echilibrului, tocmai pentru că au existat semnale că este prezent mai mult partidul de guvernare, iar opoziția lipsește. Noi am monitorizat și am constatat că a fost asigurat echilibrul”, a mai spus Liliana Vițu.

Potrivit legii securității informaționale, 50% din conținutul străin difuzat de posturile TV vor reveni țărilor UE, SUA și statelor care au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră. Opoziția parlamentară califică noile prevederi drept o „instituire a cenzurii”.

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Liliana Vițu: Legea securității informaționale a fost promulgată

Legea securității informaționale, care prevede interzicerea știrilor și emisiunilor analitice din țările care nu au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră, a fost promulgată de președinta Maia Sandu. Șefa Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, spune că săptămâna viitoare legea ar urma să intre în vigoare, iar propaganda va fi sancționată mult mai dur. Astfel, instituțiile media care dezinformează vor fi sancționate gradual, de la aplicarea amenzilor până la retragerea dreptului de a difuza publicitate, notează IPN.

În prezent, știrile și emisiunile cu caracter politic sau militar din țările care nu au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră, inclusiv Rusia, sunt interzise prin decizia Comisiei Situații Excepționale. Odată cu intrarea în vigoare a legii securității informaționale, aceste produse media nu se vor mai regăsi în grilele de emisie, nici după expirarea stării de urgență. Șefa CA, Liliana Vițu, spune că războiul din Ucraina determină autoritățile să ia măsuri mult mai dure față de propaganda venită din exterior.

„În lectura a doua s-a mers doar pe modificarea Codului Serviciilor Media Audiovizuale, iar aici au existat cele mai puține critici. Legea a fost promulgată, probabil, vinerea viitoare urmează să fie publicată în Monitorul Oficial și să intre în vigoare. Se instituie noțiunea de dezinformare, care presupune sancțiuni mult mai dure. Se instituie un nou prag de sancțiuni pentru cei care nu produc conținut local. CA obține prerogativa de a suspenda dreptul la publicitate. În cazul dezinformării va exista dreptul de a suspenda licența până la 7 zile, iar acest lucru se poate întâmpla și în perioada electorală, perioadă foarte importantă, când asistăm la o abundență de dezinformare ”, a spus Liliana Vițu în cadrul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” de la RliveTV.

În 2021 guvernarea a decis trecerea Companiei Teleradio-Moldova din subordinea Consiliului Audiovizualului în subordinea Parlamentului. Decizie a fost intens criticată de opoziția parlamentară, care acuza partidul de guvernare de subordonarea postului public de televiziune. Președinta Consiliului Audiovizualului spune că, în urma monitorizărilor, s-a constat că Teleradio-Moldova respectă legislația media și nu poate fi acuzată de partizanat politic.

„Postul public de televiziune este monitorizat constant. Deocamdată, nu am atestat încălcări grave ale Codului. Noi am monitorizat toată luna decembrie postul public pe aspectele asigurării echilibrului, tocmai pentru că au existat semnale că este prezent mai mult partidul de guvernare, iar opoziția lipsește. Noi am monitorizat și am constatat că a fost asigurat echilibrul”, a mai spus Liliana Vițu.

Potrivit legii securității informaționale, 50% din conținutul străin difuzat de posturile TV vor reveni țărilor UE, SUA și statelor care au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră. Opoziția parlamentară califică noile prevederi drept o „instituire a cenzurii”.

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025