Chișinăul tinde să intre în Top 10 cele mai vizitate capitale din Europa

În 2026, după implementarea Strategiei de dezvoltare a turismului „Chișinău – capitală turistică 2022-2026”, capitala Republicii Moldova tinde să intre în Topul celor mai vizitate 10 capitale din Europa, a menționat Irina Popa, specialist principal în Direcția generală economie, comerț și turism a Consiliului municipal Chișinău, la dezbaterea publică: „Strategia de dezvoltare a turismului „Chișinău – capitală turistică 2022-2026”. Analiza documentului, obiective și rezultate scontate”. Dezbaterea a fost organizată de Agenția de presă IPN.

În anul 2020 peste 6000 de turiști au stat în Chișinău mai mult de 24 de ore, potrivit datelor colectate de la hotelurile din capitală. „Atunci când a existat Agenția Turismului, ca structură de stat, toți operatorii turistici erau obligați să prezinte anual un raport și date informative despre numărul de turiști care au venit în capitală de peste hotare. La momentul de față, ținând cont de mai multe situații, astfel de date nu se furnizează. Agenția Turismului nu mai activează de patru ani”, a precizat Irina Popa. De aceea se operează cu datele colectate de la hotelieri.

În strategia elaborată s-a pus accentul pe turismul receptor, pentru că este important valul de turiști să vină în oraș. Un proiect turistic lansat în august anul trecut este troleibuzul turistic. Pe parcursul anului încă un troleibuz a fost conectat la acest proiect, care e folosit pentru curse speciale. „Prima încercare (de la lansa troleibuzul turistic, n.r.) a fost în 2011, când am venit cu o așa idee la Primărie, dar ni s-a spus că buget nu este, nimic nu este, nimic nu putem și cam la asta s-a limitat. Apoi a fost a doua încercare, dar a fost o încercare cu ghizi live, cu ghizi reali. Și a doua încercare a durat, dacă nu greșesc, din august și până în septembrie, vreo lună de zile. Bugetul s-a terminat, o lună de zile a circulat, au lucrat, dacă nu greșesc, vreo șase ghizi, au lucrat doar în limba română și rusă, limba engleză nu a fost folosită deloc. Al treilea proiect, copt, e realizat, are rezultat foarte bun, a fost lansat pe 1 august anul trecut și la momentul de față estimativ avem peste 10 mii de excursioniști. Avem deja două troleibuze turistice, deseori cel de-al doilea lucrează separat pentru delegații, pentru invitați, pentru diferite curse, foarte des este luat în arendă pentru niște curse speciale”, a detaliat Irina Popa, specialist principal în Direcția generală economie, comerț și turism.

De sărbători sunt organizate tururi speciale, cum ar fi turul pentru copii cu Moș Crăciun. Până acum au avut loc 72 de excursii de acest fel. Deși inițial era planificat ca troleibuzul turistic pentru copii să circule până la 31 decembrie, s-a extins până la 14 ianuarie deoarece existau solicitări din partea pasagerilor. O rută specială a troleibuzului turistic a fost dedicată cuplurilor și medicilor celebri din Chișinău. „Au fost niște excursii foarte complicate, pentru că informație la subiectele respective este foarte puțină. Totodată, este un moment delicat în ceea ce privește ghizii – nu oricare ghid poate prezenta la un nivel înalt, profesionist. De fiecare dată, ghizii sunt selectați minuțios”, a menționat responsabila de la Direcția generală economie, comerț și turism.

Irina Popa a subliniat că un moment important al strategiei este faptul că documentul prevede ca zona turistică a Chișinăului, care se află de fapt în centrul orașului, să fie extinsă în toate cele cinci sectoare ale orașului. „Unul dintre scopuri este ca întreg Chișinăul să devină un oraș turistic, dar nu partea centrală, unde sunt concentrate majoritatea muzeelor, majoritatea obiectivelor turistice cel mai bine păstrate și cunoscute”, a spus specialistul.

Suburbiile Chișinăului au o infrastructură destul de slabă din punctul de vedere al conectării cu obiectivele turistice importante din oraș. „Practic, din Chișinău este cel mai simplu să ajungi la subteranele Cricova, dar mai avem prin zonă multe – Bardar, Mileștii Mici. De fapt, în suburbii avem multe zone atractive pentru turiști, iar acest moment este la fel prezent în strategie”, a precizat Irina Popa.  

La elaborarea Strategiei de dezvoltare a turismului „Chișinău – capitală turistică 2022-2026” au lucrat peste 50 de persoane. Documentul conține150 de pagini.

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Chișinăul tinde să intre în Top 10 cele mai vizitate capitale din Europa

În 2026, după implementarea Strategiei de dezvoltare a turismului „Chișinău – capitală turistică 2022-2026”, capitala Republicii Moldova tinde să intre în Topul celor mai vizitate 10 capitale din Europa, a menționat Irina Popa, specialist principal în Direcția generală economie, comerț și turism a Consiliului municipal Chișinău, la dezbaterea publică: „Strategia de dezvoltare a turismului „Chișinău – capitală turistică 2022-2026”. Analiza documentului, obiective și rezultate scontate”. Dezbaterea a fost organizată de Agenția de presă IPN.

În anul 2020 peste 6000 de turiști au stat în Chișinău mai mult de 24 de ore, potrivit datelor colectate de la hotelurile din capitală. „Atunci când a existat Agenția Turismului, ca structură de stat, toți operatorii turistici erau obligați să prezinte anual un raport și date informative despre numărul de turiști care au venit în capitală de peste hotare. La momentul de față, ținând cont de mai multe situații, astfel de date nu se furnizează. Agenția Turismului nu mai activează de patru ani”, a precizat Irina Popa. De aceea se operează cu datele colectate de la hotelieri.

În strategia elaborată s-a pus accentul pe turismul receptor, pentru că este important valul de turiști să vină în oraș. Un proiect turistic lansat în august anul trecut este troleibuzul turistic. Pe parcursul anului încă un troleibuz a fost conectat la acest proiect, care e folosit pentru curse speciale. „Prima încercare (de la lansa troleibuzul turistic, n.r.) a fost în 2011, când am venit cu o așa idee la Primărie, dar ni s-a spus că buget nu este, nimic nu este, nimic nu putem și cam la asta s-a limitat. Apoi a fost a doua încercare, dar a fost o încercare cu ghizi live, cu ghizi reali. Și a doua încercare a durat, dacă nu greșesc, din august și până în septembrie, vreo lună de zile. Bugetul s-a terminat, o lună de zile a circulat, au lucrat, dacă nu greșesc, vreo șase ghizi, au lucrat doar în limba română și rusă, limba engleză nu a fost folosită deloc. Al treilea proiect, copt, e realizat, are rezultat foarte bun, a fost lansat pe 1 august anul trecut și la momentul de față estimativ avem peste 10 mii de excursioniști. Avem deja două troleibuze turistice, deseori cel de-al doilea lucrează separat pentru delegații, pentru invitați, pentru diferite curse, foarte des este luat în arendă pentru niște curse speciale”, a detaliat Irina Popa, specialist principal în Direcția generală economie, comerț și turism.

De sărbători sunt organizate tururi speciale, cum ar fi turul pentru copii cu Moș Crăciun. Până acum au avut loc 72 de excursii de acest fel. Deși inițial era planificat ca troleibuzul turistic pentru copii să circule până la 31 decembrie, s-a extins până la 14 ianuarie deoarece existau solicitări din partea pasagerilor. O rută specială a troleibuzului turistic a fost dedicată cuplurilor și medicilor celebri din Chișinău. „Au fost niște excursii foarte complicate, pentru că informație la subiectele respective este foarte puțină. Totodată, este un moment delicat în ceea ce privește ghizii – nu oricare ghid poate prezenta la un nivel înalt, profesionist. De fiecare dată, ghizii sunt selectați minuțios”, a menționat responsabila de la Direcția generală economie, comerț și turism.

Irina Popa a subliniat că un moment important al strategiei este faptul că documentul prevede ca zona turistică a Chișinăului, care se află de fapt în centrul orașului, să fie extinsă în toate cele cinci sectoare ale orașului. „Unul dintre scopuri este ca întreg Chișinăul să devină un oraș turistic, dar nu partea centrală, unde sunt concentrate majoritatea muzeelor, majoritatea obiectivelor turistice cel mai bine păstrate și cunoscute”, a spus specialistul.

Suburbiile Chișinăului au o infrastructură destul de slabă din punctul de vedere al conectării cu obiectivele turistice importante din oraș. „Practic, din Chișinău este cel mai simplu să ajungi la subteranele Cricova, dar mai avem prin zonă multe – Bardar, Mileștii Mici. De fapt, în suburbii avem multe zone atractive pentru turiști, iar acest moment este la fel prezent în strategie”, a precizat Irina Popa.  

La elaborarea Strategiei de dezvoltare a turismului „Chișinău – capitală turistică 2022-2026” au lucrat peste 50 de persoane. Documentul conține150 de pagini.

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025