Roman Vitiuc: Chișinăul are un avantaj foarte mare ca destinație turistică

Chișinăul este un oraș mai puțin explorat, iar foarte mulți turiști care au obosit deja de turismul „de masă”, de orașele turistice mari, preferă să exploreze localități noi și moduri de viață mai puțin întâlnite, a declarat Roman Vitiuc, șeful Direcției Generale Economie, Comerț și Turism, în cadrul unei dezbateri IPN pe marginea Strategiei „Chișinău – capitală turistică 2022-2026”, recent prezentate de municipalitate.

„Cred că acesta este un avantaj foarte mare pentru Chișinău. Având poziționarea geografică pe care o avem, cu distanțe est-vest care pot fi parcurse cu avionul în două-trei ore, suntem o destinație comodă pentru toți cei care vor să ne viziteze orașul”, a argumentat Roman Vitiuc.

Rugat să vorbească și despre punctele slabe, șeful direcției a recunoscut că una din problemele în calea dezvoltării turismului în municipiul Chișinău este infrastructura turistică slabă – de exemplu, în prezent nu avem asigurate trasee pe care un turist le-ar putea parcurge fie pe jos, fie cu bicicleta, în condiții de siguranță și confort maxim. Un alt exemplu e faptul că nu există tichete electronice unice în transportul public pe care să le poată folosi turiștii pe modelul altor capitale europene, dar și faptul că nu este întotdeauna posibil să plătești călătoria cu cardul bancar. „Dar este important că avantajele Strategiei depășesc punctele slabe”, a concluzionat oficialul, adăugând că activitățile desfășurate în cadrul Strategiei vor fi evaluate anual, inclusiv cu scopul remedierii deficiențelor.

În general, provocarea majoră este faptul că pentru moment nu a fost definită o linie bugetară exactă pentru implementarea Strategiei pe parcursul tuturor celor cinci ani pentru care este prevăzută, iar din cauza incertitudinii economice din ultima perioadă și dificultăților de evaluare a costurilor, s-a decis ca bugetarea să se facă pentru fiecare an în parte. Mai mult, în condiții de austeritate bugetară, autoritățile contează și pe sprijinul donatorilor externi, organizațiilor din domeniul turismului, dar și al partenerilor privați pentru transpunerea în viață a Strategiei.

Vorbind despre unele aspecte inovative ale Strategiei, Roman Vitiuc a menționat turismul de aventură. Pentru a acoperi această nișă, municipalitatea se gândește să relanseze telefericul din Buiucani, iar în apropiere să construiască o pistă care să deservească schiorii pe timp de iarnă și amatorii de ciclism montan pentru restul anului. Un alt plan e crearea unei rute de kayaking subteran în mina Chișinăului. Cu o lungime estimată de 2,4 km, această rută ar fi, potrivit lui, cea mai lungă de acest fel din Europa. Totodată, Parcul La Izvor este dezvoltat ca unul anume destinat practicării diverselor activități sportive – curând, acesta va găzdui Campionatul European de Fotbal pe Plajă, iar municipalitatea mizează inclusiv pe acest fel de evenimente pentru atragerea turiștilor.

În continuarea subiectului turismului gastronomic, abordat de alți vorbitori în cadrul dezbaterii, Roman Vitiuc a spus că municipalitatea a luat decizia corectă când a permis agenților economici să-și permanentizeze terasele – până nu demult, în Chișinău terasele aveau voie să fie doar „de vară” și trebuiau să fie dezasamblate în perioada rece.  „Acest fapt a impulsionat agenții economici care practică astfel de activitate să investească și să-și dezvolte conceptele în acest sens, iar drept rezultat (acest lucru) se vede în recenziile care vin din partea vizitatorilor orașului nostru”.

O altă tactică de atragere a turiștilor este interconectată cu politica administrației actuale de a investi în parcuri, scuaruri, platforme de belvedere și alte spații publice aflate în toate sectoarele orașului, nu doar în centru. În acest fel, spune Roman Vitiuc, orășenii au posibilitatea să se bucure de aer liber în nemijlocita apropiere a locului de trai și, în același timp, fluxul de vizitatori ai orașului este distribuit mai uniform.

În contextul dezvoltării afacerilor din domeniul turismului, șeful Direcției Economie a vorbit și despre programul municipal, proaspăt aprobat, de sprijinire a afacerilor lansate de tineri și migranți. În cadrul acestuia, municipalitatea va investi până la 200,000 lei per afacere, cu condiția unei contribuții proprii de 30%.

„Este foarte important să avem o strategie nu de dragul strategiei (…) Este important ca documentul acesta să fie pus în practică și să servească drept temelie pentru toate acțiunile și realizările pe care ni le propunem la nivel strategic. Ne dăm seama, desigur, că n-o să putem realiza sută la sută toate activitățile preconizate, dar la sigur vom depune tot efortul, iar prin monitorizările pe care le vor efectua periodic, prin ajustările necesare în funcție de situația pe anumite domenii, vom interveni, astfel încât cele mai importante activități din Strategia până în anul 2026 să fie realizate”, a conchis Roman Vitiuc.

Elaborată de Direcția Economie, Comerț și Turism, cu sprijinul Asociației Naționale de Turism Receptor și Intern din Moldova (ANTRIM) și a experților în arhitectură urbană și istorie, Strategia „Chișinău – capitală turistică 2022-2026” are scopul identificării potențialului turistic, istoric, uman, social și economic și a oportunităților de dezvoltare turistică a municipiului Chișinău. Documentul urmează a fi aprobat de Consiliul Municipal Chișinău.

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Roman Vitiuc: Chișinăul are un avantaj foarte mare ca destinație turistică

Chișinăul este un oraș mai puțin explorat, iar foarte mulți turiști care au obosit deja de turismul „de masă”, de orașele turistice mari, preferă să exploreze localități noi și moduri de viață mai puțin întâlnite, a declarat Roman Vitiuc, șeful Direcției Generale Economie, Comerț și Turism, în cadrul unei dezbateri IPN pe marginea Strategiei „Chișinău – capitală turistică 2022-2026”, recent prezentate de municipalitate.

„Cred că acesta este un avantaj foarte mare pentru Chișinău. Având poziționarea geografică pe care o avem, cu distanțe est-vest care pot fi parcurse cu avionul în două-trei ore, suntem o destinație comodă pentru toți cei care vor să ne viziteze orașul”, a argumentat Roman Vitiuc.

Rugat să vorbească și despre punctele slabe, șeful direcției a recunoscut că una din problemele în calea dezvoltării turismului în municipiul Chișinău este infrastructura turistică slabă – de exemplu, în prezent nu avem asigurate trasee pe care un turist le-ar putea parcurge fie pe jos, fie cu bicicleta, în condiții de siguranță și confort maxim. Un alt exemplu e faptul că nu există tichete electronice unice în transportul public pe care să le poată folosi turiștii pe modelul altor capitale europene, dar și faptul că nu este întotdeauna posibil să plătești călătoria cu cardul bancar. „Dar este important că avantajele Strategiei depășesc punctele slabe”, a concluzionat oficialul, adăugând că activitățile desfășurate în cadrul Strategiei vor fi evaluate anual, inclusiv cu scopul remedierii deficiențelor.

În general, provocarea majoră este faptul că pentru moment nu a fost definită o linie bugetară exactă pentru implementarea Strategiei pe parcursul tuturor celor cinci ani pentru care este prevăzută, iar din cauza incertitudinii economice din ultima perioadă și dificultăților de evaluare a costurilor, s-a decis ca bugetarea să se facă pentru fiecare an în parte. Mai mult, în condiții de austeritate bugetară, autoritățile contează și pe sprijinul donatorilor externi, organizațiilor din domeniul turismului, dar și al partenerilor privați pentru transpunerea în viață a Strategiei.

Vorbind despre unele aspecte inovative ale Strategiei, Roman Vitiuc a menționat turismul de aventură. Pentru a acoperi această nișă, municipalitatea se gândește să relanseze telefericul din Buiucani, iar în apropiere să construiască o pistă care să deservească schiorii pe timp de iarnă și amatorii de ciclism montan pentru restul anului. Un alt plan e crearea unei rute de kayaking subteran în mina Chișinăului. Cu o lungime estimată de 2,4 km, această rută ar fi, potrivit lui, cea mai lungă de acest fel din Europa. Totodată, Parcul La Izvor este dezvoltat ca unul anume destinat practicării diverselor activități sportive – curând, acesta va găzdui Campionatul European de Fotbal pe Plajă, iar municipalitatea mizează inclusiv pe acest fel de evenimente pentru atragerea turiștilor.

În continuarea subiectului turismului gastronomic, abordat de alți vorbitori în cadrul dezbaterii, Roman Vitiuc a spus că municipalitatea a luat decizia corectă când a permis agenților economici să-și permanentizeze terasele – până nu demult, în Chișinău terasele aveau voie să fie doar „de vară” și trebuiau să fie dezasamblate în perioada rece.  „Acest fapt a impulsionat agenții economici care practică astfel de activitate să investească și să-și dezvolte conceptele în acest sens, iar drept rezultat (acest lucru) se vede în recenziile care vin din partea vizitatorilor orașului nostru”.

O altă tactică de atragere a turiștilor este interconectată cu politica administrației actuale de a investi în parcuri, scuaruri, platforme de belvedere și alte spații publice aflate în toate sectoarele orașului, nu doar în centru. În acest fel, spune Roman Vitiuc, orășenii au posibilitatea să se bucure de aer liber în nemijlocita apropiere a locului de trai și, în același timp, fluxul de vizitatori ai orașului este distribuit mai uniform.

În contextul dezvoltării afacerilor din domeniul turismului, șeful Direcției Economie a vorbit și despre programul municipal, proaspăt aprobat, de sprijinire a afacerilor lansate de tineri și migranți. În cadrul acestuia, municipalitatea va investi până la 200,000 lei per afacere, cu condiția unei contribuții proprii de 30%.

„Este foarte important să avem o strategie nu de dragul strategiei (…) Este important ca documentul acesta să fie pus în practică și să servească drept temelie pentru toate acțiunile și realizările pe care ni le propunem la nivel strategic. Ne dăm seama, desigur, că n-o să putem realiza sută la sută toate activitățile preconizate, dar la sigur vom depune tot efortul, iar prin monitorizările pe care le vor efectua periodic, prin ajustările necesare în funcție de situația pe anumite domenii, vom interveni, astfel încât cele mai importante activități din Strategia până în anul 2026 să fie realizate”, a conchis Roman Vitiuc.

Elaborată de Direcția Economie, Comerț și Turism, cu sprijinul Asociației Naționale de Turism Receptor și Intern din Moldova (ANTRIM) și a experților în arhitectură urbană și istorie, Strategia „Chișinău – capitală turistică 2022-2026” are scopul identificării potențialului turistic, istoric, uman, social și economic și a oportunităților de dezvoltare turistică a municipiului Chișinău. Documentul urmează a fi aprobat de Consiliul Municipal Chișinău.

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025