În ultima perioadă de timp, numărul alarmelor false cu bombe a crescut semnificativ. Această nouă problemă vine pe fundalul unui ghem fără precedent de crize, riscuri și pericole cu care Republica Moldova se confruntă deja de o perioadă îndelungată de timp. Până acum alertele s-au dovedit a fi false, dar îngrijorarea maximă a pus stăpânire pe societate, în special pentru că percepția generală este că în spatele acestor acțiuni se ascunde o minte sau mai multe minți bolnave, care încă nu se știe ce scopuri urmăresc. Despre ce reprezintă acest fenomen, cine ar putea fi actorii implicați, care ar putea fi scopurile pe care le urmăresc aceștia și ce au de făcut societatea și autoritățile, au discutat invitații dezbaterii publice „Alertele cu bombă între demență, infracțiune, atac terorist și (geo)politică. Sau/și?”, organizate de Agenția de presă IPN.

Definind termenii, Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a remarcat că „alerta cu bombă” este de obicei o amenințare verbală sau scrisă de a detona un dispozitiv exploziv sau incendiar pentru a provoca daune materiale, moarte, răni, frică. Indiferent dacă un astfel de dispozitiv este real sau nu există, această amenințare este una extrem de periculoasă. Motivele presupuse pentru amenințări cu bombă includ: farsa, afirmarea de sine, furia, manipularea, agresiunea, distorsiuni psihice, ideologice, crearea haosului etc. Terorismul reprezintă utilizarea calculată a violenței pentru a crea un climat general de frică printre populație, pentru a realiza un anumit obiectiv politic. Terorismul a fost practicat de organizații politice, precum organizațiile revoluționare și chiar de state. Expertul a adus aminte de alerta cu bombă din toamna trecută, când piloții unui avion irlandez au fost anunțați de existența unui explozibil și au trebuit să aterizeze în Minsk.

„Dacă politica este artă de a guverna, trebuie să înțelegem că această artă cuprinde tactici, strategii, metode și mijloace folosite de organizare a puterii, în vederea realizării obiectivelor fixate. În context, e necesar să ne amintim de războiul din Ucraina, unde un stat practică teroare în privința populației altui stat, pentru a atinge scopuri geopolitice. Codul penal al Republicii Moldova, articolul 281, „Comunicarea cu bună știință despre acte de terorism”, prevede pedeapsa pentru astfel de acte, cu amendă de la 200 la 500 de unități convenționale, sau cu închisoare până la doi ani. Reprezentanții organelor de drept spun că legislația e prea blândă și trebuie revăzută, pentru a fi descurajate astfel de acțiuni”, a spus Igor Boțan.

Zinaida Gribincea, expertă în psihologie, jurnalism și comunicare, consideră că alertele cu bombă sunt niște acțiuni periculoase pentru întreaga societate și pentru imaginea Republicii Moldova în lume. „Se poate de tratat alertele cu bombă ca un act de teribilism, dar și ca o acțiune bine orchestrată, bine sistematizată, așa ca să producă anumite efecte în societate. Ceea ce se întâmplări acum, referitor la aspectul de insecuritate socială, denotă faptul că se exclud din start acțiunile de teribilism, pentru că vedem niște acțiuni consecvente, care sunt apropiate ca aspect temporal. Nu e vorba despre niște acțiuni izolate în timp, dar despre acțiuni care dau impresia că sunt bine aranjate. Alt aspect, este insistența cu care se dorește ca aceste alerte cu bombă să fie bine auzite de societate, bine recepționate. Actualmente, se observă că societatea nu are încă o reacție corespunzătoare, nu este cuprinsă de frică, așa cum, probabil, se mizează. În același timp, societatea nu răspunde adecvat la aceste acțiuni, care tulbură liniștea publică, starea de bine a tuturor oamenilor”, a spus ea.

Pe de altă parte, spune Zinaida Gribincea, este bine ca atunci când apar aceste alerte cu bombă să se găsească răspuns la întrebarea „de ce și care sunt actorii implicați?”. „Dacă se găsesc actorii sau se examinează cui îi este convenabil atunci se poate afla răspuns la întrebarea, când vor fi stopate aceste acțiuni. Deși, atunci când în presă apar atât de frecvent astfel de anunțuri, până la final ținta este atinsă și frica poate să se instaureze”.

Natalia Albu, expertă în securitate, doctor în științe politice, este de părere că vulnerabilitățile manifestate prin alertele cu bombă false, trebuie examinate în contextul în care ele apar. „Aceste efecte foarte bine sunt utilizate în contextul unui război hibrid. Acest tip de război, de mult timp a cucerit spațiul psiho-emoțional la nivel european și în Republica Moldova. Asemenea război nu urmărește să cucerească sau să perturbe situația pe un teritoriu clar stabilit. În mare parte este vorba despre exploatarea minții, stării psihologice a populației și nu numai, precum și de a perturba reformele inițiate de unele guvernări în interiorul unui stat. În același timp, scopul principal al acestor acțiuni, reies nu numai din situația existentă la nivel regional, adică războiul din Ucraina, dar și din procesele pe care Republica Moldova le-a inițiat mai insistent cu privire la integrarea în Uniunea Europeană. Acțiunile respective tot urmăresc de a crea o instabilitate internă și a sustrage atenția de la alte probleme major”, a spus Natalia Albu.

Ea remarcat și consecințele acestor incidente asupra agenților economici privați sau de stat. De asemenea, suprasolicitarea liniei de urgență 112 nu permite unor persoane care au nevoie de ajutor cu adevărat de urgență.

Dezbaterea publică la tema „Alertele cu bombă între demență, infracțiune, atac terorist și (geo)politică. Sau/și?” organizată de IPN, a fost ediția a 257-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.