Guvernarea trebuie să elaboreze o politică de comunicare în care toate probleme ce se referă la parcursul european al Moldovei apărute în societate să fie discutate de o manieră foarte competentă. Când vom ajunge în punctul culminant (aderarea la UE), vom avea alte așteptări, a menționat expertul permanent al proiectului Igor Boțan Agenției IPN „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, referindu-se la instrumentele cu care poate fi abordată nostalgia după URSS, caracteristică unei părți a societății moldovenești. Declarații în acest sens au fost făcute la dezbaterea publică „100 de ani de URSS și 31 de ani fără URSS: Nostalgia după Himere. Sursele, căile de promovare și efectele nostalgiei”.
Potrivit lui Igor Boțan, după prăbușirea Uniunii Sovietice, așteptările cetățenilor Republicii Moldova au fost foarte mari și oamenii nu au știut ce să facă cu libertatea care au obținut-o. „Noi, ca societate, probabil, nu înțelegeam ce înseamnă să fii un stat independent și, mai ales, un stat independent care iese dintr-un regim totalitar… Nu trebuie să uităm că independența am obținut-o odată cu două conflicte foarte periculoase pentru noi – separatismul transnistrean și conflictul de la Sud, ruperea relațiilor economice cu fostul centru. Toate aceste lucruri s-au suprapus și, evident, primul acces puternic de nostalgie l-am avut în 2001, atunci când peste 50% din cetățenii Republicii Moldova au votat pentru Partidul Comuniștilor care a exploatat foarte abil această nostalgie a oamenilor pentru un nivel de viață relativ jos, dar în care măcar exista aparență de echitate socială”, a spus expertul.
Igor Boțan menționează că, pentru depășirea fenomenului nostalgiei, este nevoie de „o idee de viitor care ar putea să canalizeze așteptările cetățenilor”. „Această idee de viitor a fost lansată chiar din 1994 când au venit la guvernare agrarienii și care în conceptul de politica externă spuneau că e vorba de integrarea europeană, după care guvernele care s-au perindat în Moldova la timona statului repetau că un model de dezvoltare pentru Moldova și un vector de avansare este integrarea europeană. Președintele comunist Vladimir Voronin chiar a semnat decretul privind integrarea europeană a Republicii Moldova. Acestea sunt etapele care le-am trecut de la destrămarea Uniunii Sovietice, de la faza când am avut așteptări foarte mari. Această independență a fost ca un dar de la ceruri, iar noi nu am fost pregătiți să-l primim”, a afirmat el.
Expertul a spus că nu există șanse ca Uniunea Sovietică să se refacă, deoarece lipsește ideologia. El a argumentat că, odată cu dispariția ideologiei, modelul de Uniune Sovietică este imposibil. Însă elitele actuale rusești vor să refacă imperiul pe care îl vor ca o nouă fază a stărilor imperiale precedente.
Igor Boțan a menționat că oamenii regretă disoluția Uniunii Sovietice, dar nu vor refacerea acesteia. „Dacă omul a trăit anumită perioadă într-un anumit context și într-o anumită societate, el deja are deprinderi și își trăiește viața din inerție. O parte din noi am trăit în această perioadă după destrămarea URSS, când am primit această libertate și nu aveam nici deprinderi, nu știam ce înseamnă un sistem judiciar bine pus la punct. Dar noi în această societate am avut consens național în privința integrării europene. În acest an am primit statutul de țară candidat pentru aderarea la UE și acesta este procesul în care noi trebuie să ne angajăm ca societate până când ajungem în punctul culminant. Victoria noastră, ca și societate, va fi să ajungem în punctul culminant. Eu nu văd acum alte probleme decât să ne concentrăm pe parcursul european al Moldovei. În statele foste membre ale Uniunii Sovietice, cum ar fi Belarus, Rusia este un haos care nu reprezintă un spațiu atractiv pentru Moldova”, a conchis Igor Boțan.
Dezbaterea publică la tema „100 de ani de URSS și 31 de ani fără URSS: Nostalgia după Himere. Sursele, căile de promovare și efectele nostalgiei”, organizată de IPN, a fost ediția a 258-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.