Proiectul de eficiență energetică din Chișinău, afectat de pandemie și război

Proiectul de eficiență energetică și reabilitare termică a clădirilor din Chișinău a fost afectat de pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina, dar au fost găsite soluții pentru a depăși dificultățile. Cea mai mare problemă a fost deteriorarea regimului de import al materialelor acreditate pentru acest proiect. Contractorii au reușit să aducă cea mai mare parte a materialelor în perioada pandemiei, a menționat Ala Mîrza, consilier al primarului general al municipiului Chișinău, la dezbaterea publică la tema: „Proiectul de eficiență energetică și reabilitare termică a clădirilor din Chișinău – stadiul actual, rezultate și planuri de viitor”, organizată de Agenția de presă IPN.

„Acest proiect a coincis cu două perturbări majore: războiul din Ucraina care a deteriorat lanțul logistic de procurare a materialelor care le-au adus contractorii, iar pandemia a generat creșteri de prețuri. Contractorul care lucrează acum la spitale s-a reorientat, a mers pe alte piețe ca să cumpere din apropiere. Situația creată generează niște cheltuieli suplimentare. Din păcate, noi nu prea producem materiale de construcție în Moldova… Situația la frontiera țării noastre și ruperea lanțurilor tradiționale de logistică cu materiale a afectat nu doar proiectul nostru, dar și celelalte proiecte”, a spus consilierul municipal.

Majoritatea clădirilor vizate de proiect sunt de menire socială. Sunt clădiri de tip vechi, neadaptate și fără accent pe economisiri de orice fel. „Pentru fiecare sector s-a luat cea mai mare grădiniță, școală. Termoizolarea și asigurarea eficienței energetice în zona rezidențială este mult mai complexă și mai complicat de realizat. Cheltuielile de întreținere acum sunt mult mai mari decât cele care au fost și proiecte de acest gen sunt binevenite. Așteptăm foarte mult să avem primele date actualizate. O să vedem care sunt facturile pentru cele 14 licee și cinci grădinițe care fac parte din acest proiect”, a menționat Ala Mîrza.

Lista clădirilor care eventual ar necesita aceste intervenții este mult mai mare. „În municipiul Chișinău sunt în jur de vreo 300 de clădiri care eventual ar necesita să fie incluse într-un program multianual. Probabil că în perioada care urmează va trebui de identificat un mecanism de finanțare multianual cu includerea diverselor obiective”, a remarcat consilierul.

Mai există finanțatori interesați de astfel de proiecte, dar banii din care se implementează nu sunt bani gratuiți. Acestea sunt împrumuturi care trebuie fi returnate. Cel mai important lucru în orice proiect, și în special în acesta, este factorul de timp și realizarea în termen a lucrărilor, a remarcat Ala Mîrza

Sunt două companii moldovenești care au executat trei loturi din proiect și o companie din Azerbaidjan. Regulile sunt stricte. Nu poți să faci numai reparația capitală a clădirii, trebuie să intervii neapărat în măsuri care aduc economie la consumul de energie pe ansamblu, a precizat Ala Mîrza.

proiectului este de 25 milioane de euro. Acesta este implementat de Primăria municipiului Chișinău, cu participarea financiară a partenerilor de dezvoltare: BERD (10 milioane, împrumut), BEI (10 milioane, împrumut) și Fondul pentru energie E5P (5 milioane, grant).

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Proiectul de eficiență energetică din Chișinău, afectat de pandemie și război

Proiectul de eficiență energetică și reabilitare termică a clădirilor din Chișinău a fost afectat de pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina, dar au fost găsite soluții pentru a depăși dificultățile. Cea mai mare problemă a fost deteriorarea regimului de import al materialelor acreditate pentru acest proiect. Contractorii au reușit să aducă cea mai mare parte a materialelor în perioada pandemiei, a menționat Ala Mîrza, consilier al primarului general al municipiului Chișinău, la dezbaterea publică la tema: „Proiectul de eficiență energetică și reabilitare termică a clădirilor din Chișinău – stadiul actual, rezultate și planuri de viitor”, organizată de Agenția de presă IPN.

„Acest proiect a coincis cu două perturbări majore: războiul din Ucraina care a deteriorat lanțul logistic de procurare a materialelor care le-au adus contractorii, iar pandemia a generat creșteri de prețuri. Contractorul care lucrează acum la spitale s-a reorientat, a mers pe alte piețe ca să cumpere din apropiere. Situația creată generează niște cheltuieli suplimentare. Din păcate, noi nu prea producem materiale de construcție în Moldova… Situația la frontiera țării noastre și ruperea lanțurilor tradiționale de logistică cu materiale a afectat nu doar proiectul nostru, dar și celelalte proiecte”, a spus consilierul municipal.

Majoritatea clădirilor vizate de proiect sunt de menire socială. Sunt clădiri de tip vechi, neadaptate și fără accent pe economisiri de orice fel. „Pentru fiecare sector s-a luat cea mai mare grădiniță, școală. Termoizolarea și asigurarea eficienței energetice în zona rezidențială este mult mai complexă și mai complicat de realizat. Cheltuielile de întreținere acum sunt mult mai mari decât cele care au fost și proiecte de acest gen sunt binevenite. Așteptăm foarte mult să avem primele date actualizate. O să vedem care sunt facturile pentru cele 14 licee și cinci grădinițe care fac parte din acest proiect”, a menționat Ala Mîrza.

Lista clădirilor care eventual ar necesita aceste intervenții este mult mai mare. „În municipiul Chișinău sunt în jur de vreo 300 de clădiri care eventual ar necesita să fie incluse într-un program multianual. Probabil că în perioada care urmează va trebui de identificat un mecanism de finanțare multianual cu includerea diverselor obiective”, a remarcat consilierul.

Mai există finanțatori interesați de astfel de proiecte, dar banii din care se implementează nu sunt bani gratuiți. Acestea sunt împrumuturi care trebuie fi returnate. Cel mai important lucru în orice proiect, și în special în acesta, este factorul de timp și realizarea în termen a lucrărilor, a remarcat Ala Mîrza

Sunt două companii moldovenești care au executat trei loturi din proiect și o companie din Azerbaidjan. Regulile sunt stricte. Nu poți să faci numai reparația capitală a clădirii, trebuie să intervii neapărat în măsuri care aduc economie la consumul de energie pe ansamblu, a precizat Ala Mîrza.

proiectului este de 25 milioane de euro. Acesta este implementat de Primăria municipiului Chișinău, cu participarea financiară a partenerilor de dezvoltare: BERD (10 milioane, împrumut), BEI (10 milioane, împrumut) și Fondul pentru energie E5P (5 milioane, grant).

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025