Eduard Harunjen cere anularea decretului prin care a fost demis din funcția de procuror general

Eduard Harunjen a înaintat astăzi o cerere prealabilă către președintele Republicii Moldova în care a solicitat să fie anulate efectele decretului ex-președintelui Igor Dodon din 11 iulie 2019, prin care a fost demis din funcția de procuror general. I-a cerut șefei statului să anuleze acest decret dat fiind faptul că, potrivit fostului procuror general, acesta a fost viciat de mai multe circumstanțe de drept și de fapt.

Într-o conferință de presă la IPN, fostul procuror general a declarat că, potrivit prevederilor Codului Administrativ, în astfel de situații există două etape. Prima este înaintarea cererii prealabile către autoritatea publică care a emis actul contestat, iar a doua – adresarea în instanța de judecată în cazul când autoritatea publică refuză să-și anuleze actul contestat. „Am solicitat ca până la examinarea definitivă a cazului să fie suspendate efectele de drept ale acelui decret”, a notat Eduard Harunjen.

Potrivit lui, decretul din 11 iulie 2019 a fost viciat. Or, pe 9 iunie 2019, majoritatea parlamentară creată atunci, la propunerea fostului deputat și actualul ministru al justiției, a votat o hotărâre prin care s-ar fi constatat circumstanțe care pun la îndoială legalitatea numirii sale în funcția de procuror general. „Totodată, deputații i-au propus președintelui Igor Dodon să emită un decret pentru a pune în aplicare această hotărâre și să mă demită din funcție pe motivul că în anul 2016 eu nu am întrunit condițiile legale pentru a fi desemnat în funcția de procuror general”, susține Eduard Harunjen.

El afirmă că după adoptarea acelei hotărâri de Parlament a avut mai multe îndemnuri din partea politicului ca să depună cerere de eliberare din funcție. În caz contrar, președintele va semna decretul. „Acele chemări insistente din partea politicului aveau loc în perioada spitalizării mele în legătură cu înrăutățirea stării sănătății după o intervenție neuro-chirurgicală complicată pe care am suportat-o cu puțin timp înainte. De fiecare dată le explicam politicienilor că au adoptat o hotărâre ilegală și efectele vor fi catastrofale pentru instituție și pentru stat, dar de fiecare dată mi se spunea –„conștientizăm că este ilegal, dar trebuie să plecați”, afirmă Eduard Harunjen.

Fostul procuror general spune că asupra legalității numirii sale în funcție în decembrie 2016 s-au pronunțat două instanțe importante din Republica Moldova – Curtea Supremă de Justiție și Curtea Constituțională. „Ce au făcut acei 56 de deputați din majoritatea parlamentară? Și-au asumat să inverseze efectele de drept a două hotărâri importante ale două instanțe importante din Republica Moldova. În orice stat de democratic, bazat pe drept, acest lucru nu doar că este inacceptabil, ci este inimaginabil”, a declarat Eduard Harunjen.

Întrebat de ce nu a făcut timp de trei ani declarații publice, fostul procuror general a răspuns cu întrebare. „Întâi de toate vreau să vă întreb: vouă vă place ce se întâmplă acum în Procuratură?”, a spus Eduard Harunjen. Acesta susține că întregul corp de conducere a Procuraturii se află pe poziții de interimat, fără să fie asigurată o stabilitate și o continuitate a activității.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Decizia Curții de Apel Centru privind dizolvarea celor patru formațiuni politice are la bază un mecanism legal introdus după declararea Partidului „Șor” drept neconstituțional în 2023. Directoarea adjunctă a ADEPT și secretara Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte, Polina Panainte, a explicat pentru IPN că acest mecanism urmărește să împiedice continuarea activității unui partid declarat neconstituțional sub o altă denumire.

Potrivit expertei, legislația prevede că, în cazul în care instanța constată existența unei succesiuni politice între un partid declarat neconstituțional și o altă formațiune, Ministerul Justiției este obligat să solicite dizolvarea acesteia. Experta susține că mecanismul nu reprezintă o lege adoptată împotriva unor partide concrete, ci un instrument general aplicabil, introdus în Legea privind partidele politice.

„Mecanismul de succesor a fost creat tocmai pentru a preveni reîncarnarea unui partid declarat neconstituțional sub altă formă juridică”, a precizat Polina Panainte.

Potrivit ei, Comisia de la Veneția nu a analizat un partid anume și nici cazul Partidului „Șor”, dar a precizat că limitarea activității unei formațiuni politice poate fi justificată doar în situații excepționale, dacă sunt respectate garanții clare și este demonstrată necesitatea unei astfel de măsuri.

Polina Panainte a subliniat că dizolvarea unui partid succesor nu poate fi dispusă automat, ci necesită o analiză individuală și probe concrete privind existența unei succesiuni politice.

În acest caz, Curtea de Apel a analizat criteriile prevăzute de lege pentru stabilirea unei astfel de legături. Printre elementele reținute de instanță se numără congresul organizat la Moscova, la 6 iulie 2025, unde liderii celor patru formațiuni au anunțat constituirea blocului politic „Victorie – Победа”, în prezența lui Ilan Șor, condamnat în dosarul fraudei bancare.

Curtea de Apel Centru a dispus miercuri dizolvarea partidelor „Șansă”, „Renaștere”, „Victorie” și „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei”, constatând că acestea sunt succesoare ale Partidului „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Deocamdată, instanța a publicat doar dispozitivul hotărârilor, fără motivarea integrală a acestora. Deciziile pot fi contestate în condițiile prevăzute de lege.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Eduard Harunjen cere anularea decretului prin care a fost demis din funcția de procuror general

Eduard Harunjen a înaintat astăzi o cerere prealabilă către președintele Republicii Moldova în care a solicitat să fie anulate efectele decretului ex-președintelui Igor Dodon din 11 iulie 2019, prin care a fost demis din funcția de procuror general. I-a cerut șefei statului să anuleze acest decret dat fiind faptul că, potrivit fostului procuror general, acesta a fost viciat de mai multe circumstanțe de drept și de fapt.

Într-o conferință de presă la IPN, fostul procuror general a declarat că, potrivit prevederilor Codului Administrativ, în astfel de situații există două etape. Prima este înaintarea cererii prealabile către autoritatea publică care a emis actul contestat, iar a doua – adresarea în instanța de judecată în cazul când autoritatea publică refuză să-și anuleze actul contestat. „Am solicitat ca până la examinarea definitivă a cazului să fie suspendate efectele de drept ale acelui decret”, a notat Eduard Harunjen.

Potrivit lui, decretul din 11 iulie 2019 a fost viciat. Or, pe 9 iunie 2019, majoritatea parlamentară creată atunci, la propunerea fostului deputat și actualul ministru al justiției, a votat o hotărâre prin care s-ar fi constatat circumstanțe care pun la îndoială legalitatea numirii sale în funcția de procuror general. „Totodată, deputații i-au propus președintelui Igor Dodon să emită un decret pentru a pune în aplicare această hotărâre și să mă demită din funcție pe motivul că în anul 2016 eu nu am întrunit condițiile legale pentru a fi desemnat în funcția de procuror general”, susține Eduard Harunjen.

El afirmă că după adoptarea acelei hotărâri de Parlament a avut mai multe îndemnuri din partea politicului ca să depună cerere de eliberare din funcție. În caz contrar, președintele va semna decretul. „Acele chemări insistente din partea politicului aveau loc în perioada spitalizării mele în legătură cu înrăutățirea stării sănătății după o intervenție neuro-chirurgicală complicată pe care am suportat-o cu puțin timp înainte. De fiecare dată le explicam politicienilor că au adoptat o hotărâre ilegală și efectele vor fi catastrofale pentru instituție și pentru stat, dar de fiecare dată mi se spunea –„conștientizăm că este ilegal, dar trebuie să plecați”, afirmă Eduard Harunjen.

Fostul procuror general spune că asupra legalității numirii sale în funcție în decembrie 2016 s-au pronunțat două instanțe importante din Republica Moldova – Curtea Supremă de Justiție și Curtea Constituțională. „Ce au făcut acei 56 de deputați din majoritatea parlamentară? Și-au asumat să inverseze efectele de drept a două hotărâri importante ale două instanțe importante din Republica Moldova. În orice stat de democratic, bazat pe drept, acest lucru nu doar că este inacceptabil, ci este inimaginabil”, a declarat Eduard Harunjen.

Întrebat de ce nu a făcut timp de trei ani declarații publice, fostul procuror general a răspuns cu întrebare. „Întâi de toate vreau să vă întreb: vouă vă place ce se întâmplă acum în Procuratură?”, a spus Eduard Harunjen. Acesta susține că întregul corp de conducere a Procuraturii se află pe poziții de interimat, fără să fie asigurată o stabilitate și o continuitate a activității.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Eduard Harunjen cere anularea decretului prin care a fost demis din funcția de procuror general

Duma de Stat a Rusiei a adoptat un pachet de legi care restricționează semnificativ drepturile cetățenilor ruși plecați din țară...

Acest material este disponibil doar pe bază de abonament.
Abonează-te pentru a avea acces la mai multe materiale și funcționalități exclusive!

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025