Reuniunea trilaterală de la Cotroceni este o dovadă de sprijin ferm din partea României și Germaniei, opinii

Deși nu există un pericol militar iminent la adresa Republicii Moldova, autoritățile rămân vigilente și continuă să consolideze capacitățile de apărare a țării. Declarația aparține șefei comisiei parlamentare politică externă și integrare europeană, Doina Gherman. Potrivit deputatei PAS, reuniunea trilaterală Republica Moldova- România-Germania este o dovadă în plus a sprijinului comunității europene pentru cetățenii noștri, transmite IPN.

În urma întrevederii avute la București cu președintele României și cancelarul german, președinta Maia Sandu a anunțat că Republica Moldova rămâne puternic afectată de războiul din Ucraina, însă face  față provocărilor grație sprijinului Uniunii Europene. La rândul lor, demnitarii europeni au asigurat Moldova de suport în încercările de destabilizare provocate de Rusia.

„Reuniunea istorică, trilaterală, de la Cotroceni este o dovadă în plus de sprijin ferm și neclintit al României și Germaniei față de Republica Moldova. Este un mesaj politic puternic pentru conducerea țării și un semn de solidaritate față de cetățenii Republicii Moldova. Bucură foarte mult aceste mesaje optimiste din partea președintelui României și cancelarului federal. Discuțiile s-au axat pe crizele cu care se confruntă Republica Moldova, criza de securitate, cea energetică, tentativele de destabilizare care au loc în Republica Moldova, dar și subiectul parcursului nostru european. Noi suntem determinați în continuarea reformelor”, a spus Doina Gherman în cadrul emisiunii Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Reprezenta guvernării a menționat că Republica Moldova va continua să investească în domeniul securității și apărării, un prim pas în acest sens fiind făcut prin dublarea bugetului Ministerului Apărării.

Pachetul de sprijin pentru securitatea Republicii Moldova vizează, în primul rând, consolidarea capacităților instituțiilor responsabile de securitatea cetățenilor și de apărare. În primul rând, trebuie să consolidăm instituțiile din punctul de vedere al resurselor umane, oamenii să fie instruiți, pregătiți. Riscurile cele mai mari pe care le vedem acum sunt atacurile concertate, hibride, cibernetice. Chiar dacă la moment nu avem un pericol militar, nu putem sta liniștiți. Rămânem vigilenți și consolidăm agenda de apărare”, a mai spus Doina Gherman.

Și reprezentanții societății civile spun că sprijinul Occidentului pentru a face față crizelor generate de război este esențial pentru Republica Moldova. Directorul executiv IPRE spune că participarea șefei statului la summit-ul Bucea 2023 și la reuniunea trilaterală de la București reprezintă un mesaj clar că Republica Moldova este de partea corectă a istoriei.

„După Ucraina, Moldova este țara cea mai afectată de război. La un an de la declanșarea războiului am văzut cât de mult contează solidaritatea. Moldova este o țară mică, fără resurse financiare și militare, totuși am participat la programe de sprijin pentru Ucraina în criza refugiaților, tranzitul mărfurilor. Într-un an de zile a fost foarte important ca și Moldova să reziste acestor crize, provocărilor. Este important să facem față amenințărilor de ordin hibrid, de asta e important ca vocea Moldovei să fie clar auzită în capitalele europene, la Kiev, ca să reușim să ne poziționăm de partea lumii libere”, a spus directorul executiv IPRE, Iulian Groza.

Reuniunea trilaterală de la Cotroceni este o dovadă de sprijin ferm din partea României și Germaniei, opinii

Ministerul Culturii a bugetat 10 milioane de lei pentru organizarea manifestărilor dedicate Zilei Independenței din acest an, asumându-și integral costurile...

Acest material este disponibil doar pe bază de abonament.
Abonează-te pentru a avea acces la mai multe materiale și funcționalități exclusive!

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Reuniunea trilaterală de la Cotroceni este o dovadă de sprijin ferm din partea României și Germaniei, opinii

Deși nu există un pericol militar iminent la adresa Republicii Moldova, autoritățile rămân vigilente și continuă să consolideze capacitățile de apărare a țării. Declarația aparține șefei comisiei parlamentare politică externă și integrare europeană, Doina Gherman. Potrivit deputatei PAS, reuniunea trilaterală Republica Moldova- România-Germania este o dovadă în plus a sprijinului comunității europene pentru cetățenii noștri, transmite IPN.

În urma întrevederii avute la București cu președintele României și cancelarul german, președinta Maia Sandu a anunțat că Republica Moldova rămâne puternic afectată de războiul din Ucraina, însă face  față provocărilor grație sprijinului Uniunii Europene. La rândul lor, demnitarii europeni au asigurat Moldova de suport în încercările de destabilizare provocate de Rusia.

„Reuniunea istorică, trilaterală, de la Cotroceni este o dovadă în plus de sprijin ferm și neclintit al României și Germaniei față de Republica Moldova. Este un mesaj politic puternic pentru conducerea țării și un semn de solidaritate față de cetățenii Republicii Moldova. Bucură foarte mult aceste mesaje optimiste din partea președintelui României și cancelarului federal. Discuțiile s-au axat pe crizele cu care se confruntă Republica Moldova, criza de securitate, cea energetică, tentativele de destabilizare care au loc în Republica Moldova, dar și subiectul parcursului nostru european. Noi suntem determinați în continuarea reformelor”, a spus Doina Gherman în cadrul emisiunii Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Reprezenta guvernării a menționat că Republica Moldova va continua să investească în domeniul securității și apărării, un prim pas în acest sens fiind făcut prin dublarea bugetului Ministerului Apărării.

Pachetul de sprijin pentru securitatea Republicii Moldova vizează, în primul rând, consolidarea capacităților instituțiilor responsabile de securitatea cetățenilor și de apărare. În primul rând, trebuie să consolidăm instituțiile din punctul de vedere al resurselor umane, oamenii să fie instruiți, pregătiți. Riscurile cele mai mari pe care le vedem acum sunt atacurile concertate, hibride, cibernetice. Chiar dacă la moment nu avem un pericol militar, nu putem sta liniștiți. Rămânem vigilenți și consolidăm agenda de apărare”, a mai spus Doina Gherman.

Și reprezentanții societății civile spun că sprijinul Occidentului pentru a face față crizelor generate de război este esențial pentru Republica Moldova. Directorul executiv IPRE spune că participarea șefei statului la summit-ul Bucea 2023 și la reuniunea trilaterală de la București reprezintă un mesaj clar că Republica Moldova este de partea corectă a istoriei.

„După Ucraina, Moldova este țara cea mai afectată de război. La un an de la declanșarea războiului am văzut cât de mult contează solidaritatea. Moldova este o țară mică, fără resurse financiare și militare, totuși am participat la programe de sprijin pentru Ucraina în criza refugiaților, tranzitul mărfurilor. Într-un an de zile a fost foarte important ca și Moldova să reziste acestor crize, provocărilor. Este important să facem față amenințărilor de ordin hibrid, de asta e important ca vocea Moldovei să fie clar auzită în capitalele europene, la Kiev, ca să reușim să ne poziționăm de partea lumii libere”, a spus directorul executiv IPRE, Iulian Groza.

Centrul Național Anticorupție a pornit 428 de cauze penale în primele șase luni ale anului și a trimis în judecată circa jumătate dintre dosarele investigate. Totodată, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale a aplicat sechestre pe 382 de bunuri în valoare de peste 236 de milioane de lei, transmite IPN.

Potrivit datelor din raportul de activitate prezentat în cadrul ședinței Colegiului CNA, în această perioadă au mai fost documentate 447 de infracțiuni de corupție, iar 500 de persoane au fost recunoscute ca suspecte.

Pe componenta de recuperare a activelor provenite din infracțiuni, instanțele au confirmat sechestre aplicate anterior asupra unor bunuri în valoare de peste 221 de milioane de lei. Totodată, ARBI a emis 15 ordine de înghețare a bunurilor, cu o valoare totală de peste 22,7 milioane de lei.

CNA a raportat și activitățile desfășurate în domeniul prevenirii corupției. În primele șase luni ale anului, instituția a examinat 616 proiecte de acte normative, dintre care 538 au fost supuse expertizei anticorupție pentru identificarea riscurilor care ar putea favoriza actele de corupție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025