Sondaj: Jumătate dintre femeile care au născut s-au confruntat cu violența obstetrică și ginecologică

Violența obstetrică și ginecologică este o noțiune relativ nouă pentru Republica Moldova. Datele unui sondaj realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare arată că 60% dintre femeile chestionate nu cunosc termenul în cauză. Totuși, fenomenul este unul des întâlnit în Republica Moldova, întrucât același sondaj arată că jumătate dintre femeile care au trecut prin experiența maternității s-au confruntat cu cel puțin o formă a violenței obstetrice și ginecologice, fiind vorba de abuz verbal sau fizic, tratament neglijent sau limbaj nepoliticos din partea personalului medical care a asistat nașterea sau travaliul, transmite IPN.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a dat publicității primul studiu național privind violența obstetrică și ginecologică din Republica Moldova. Potrivit studiului, violența obstetrică și ginecologică are loc atunci când personalul medical întreprinde acțiuni sau inacțiuni care nu sunt justificate din punct de vedere medical sau nu sunt consimțite de către pacientă.

„Chiar dacă în ultimii ani sănătatea sexuală și reproductivă este în vizorul autorităților publice naționale și internaționale, însuși fenomenul violenței obstetrice și ginecologice a ajuns pe agenda publică abia acum câțiva ani. Orice femeie poate fi victima violenței obstetrice și ginecologice, pentru că acest fenomen nu are statut social și nici statut financiar ”, a explicat reprezentanta Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alina Andronache.

Datele unui sondaj realizat în Republica Moldova arată că, deși multe femei nu cunosc acest termen, fenomenul violenței obstetrice și ginecologice este des întâlnit în instituțiile medicale din țară. „60% din femei nu au auzit niciodată despre acest termen: violența obstetrică și ginecologică. 39% dintre femei au spus că cel puțin o dată au auzit această noțiune. Cea mai mare pondere a femeilor care nu au auzit de acest termen sunt cele din mediul rural, cu nivelul mediu de studii, care au născut preponderent în maternitățile publice din centrele raionale. 66% dintre femei consideră că violența obstetrică și ginecologică se întâlnește frecvent”, spune reprezentanta Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alexandra Ermolenco.

„Jumătate din femeile care au trecut prin experiența maternității s-au confruntat cu cel puțin o formă de violență obstetrică și ginecologică, fiind vorba de violență psihologică, abuz fizic, abuz sexual sau manevre pentru care femeile nu și-au dat consimțământul. Femeile în timpul nașterii, în timpul travaliului, au fost supuse unor grade diferite de rele tratamente. Datele sondajului arată că 34% dintre femei au fost supuse cel puțin unei manevre obstetrice fără a-și da consimțământul sau au fost supuse unui tratament inadecvat din partea personalului medical. O treime dintre femei au menționat practici umilitoare sau chiar abuzive atunci când au interacționat cu medicul sau cu personalul medical care a asistat nașterea sau care le-a oferit îngrijire în timpul travaliului”, a spus reprezentanta Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Natalia Covrig.

Violența obstetrică și ginecologică poate lua diverse forme printre care refuzarea îngrijirii de către personalul medical, ignorarea nevoilor și durerilor femeilor, abuzul verbal, violența fizică, utilizarea inutilă a medicamentelor, intervențiile medicale forțate și tratamentul dezumanizat și nepoliticos.

„Folosirea forței fizice și imobilizarea fizică a gravidei în timpul nașterii au fost considerate forme de violență obstetrică și ginecologică de peste 80% dintre femeile chestionate. Manipularea grosolană a organelor genitale a fost identificată de 82% de femei ca fiind formă a violenței. Învinuirea mamei pentru starea proastă de sănătate a nou-născutului a fost recunoscută drept caz de violență obstetrică de 68% dintre femei. Amenințările, limbajul nepoliticos din partea personalului medical au fost calificate drept formă de violentă de peste 80% dintre femeile chestionate”, a mai spus Alexandra Ermolenco.

Sondajul privind violența obstetrică și ginecologică în Republica Moldova a fost realizat pe un eșantion de 809 femei cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 de ani, care au cel puțin un copil cu vârsta până la 6 ani. Sondajul a fost realizat de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în colaborare cu Centrul de Analiză și Sociologie „Civis”. 

Congresul Autorităților Locale din Moldova contestă modul în care este promovată reforma administrativ-teritorială și susține că termenul de 31 iulie, stabilit pentru amalgamarea voluntară a localităților, este folosit pentru a exercita presiuni asupra aleșilor locali. Într-o scrisoare adresată conducerii țării, procurorului general și directorului SIS, CALM cere intervenția urgentă, afirmând că procesul se desfășoară în afara cadrului legal și afectează autonomia locală, transmite IPN.

CALM susține că reforma se bazează pe un concept neaprobat printr-un act normativ, dar folosit drept fundament pentru amalgamarea localităților. Organizația afirmă că primarii și consilierii locali sunt presați să accepte procesul, deși acesta este prezentat drept voluntar.

Potrivit CALM, termenul de 31 iulie și acțiunile întreprinse pentru respectarea acestuia afectează autonomia locală și principiile statului de drept. Reprezentanții congresului mai susțin că reforma este promovată înainte de adoptarea cadrului legal necesar.

CALM invocă posibile încălcări prevăzute de Codul Penal, inclusiv abuzul și depășirea atribuțiilor de serviciu, falsul în acte publice și uzurparea puterii de stat.

În adresarea transmisă președintei Maia Sandu, președintelui Parlamentului Igor Grosu, deputaților, prim-ministrului Vasile Tofan, procurorului general Alexandru Machidon și directorului SIS, Alexandru Musteața, CALM solicită restabilirea legalității, oprirea presiunilor asupra autorităților locale și reluarea dialogului cu comunitățile.

Anterior, Cancelaria de Stat preciza că termenul de 31 iulie este unul operațional pentru finalizarea etapelor administrative și legislative aferente actualei etape de amalgamare voluntară și nu limitează inițierea unor astfel de procese în viitor. Instituția mai menționa că decizia de amalgamare aparține comunităților și consiliilor locale, iar rolul Guvernului este de a oferi suport metodologic și juridic și de a verifica legalitatea procedurilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Sondaj: Jumătate dintre femeile care au născut s-au confruntat cu violența obstetrică și ginecologică

Violența obstetrică și ginecologică este o noțiune relativ nouă pentru Republica Moldova. Datele unui sondaj realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare arată că 60% dintre femeile chestionate nu cunosc termenul în cauză. Totuși, fenomenul este unul des întâlnit în Republica Moldova, întrucât același sondaj arată că jumătate dintre femeile care au trecut prin experiența maternității s-au confruntat cu cel puțin o formă a violenței obstetrice și ginecologice, fiind vorba de abuz verbal sau fizic, tratament neglijent sau limbaj nepoliticos din partea personalului medical care a asistat nașterea sau travaliul, transmite IPN.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a dat publicității primul studiu național privind violența obstetrică și ginecologică din Republica Moldova. Potrivit studiului, violența obstetrică și ginecologică are loc atunci când personalul medical întreprinde acțiuni sau inacțiuni care nu sunt justificate din punct de vedere medical sau nu sunt consimțite de către pacientă.

„Chiar dacă în ultimii ani sănătatea sexuală și reproductivă este în vizorul autorităților publice naționale și internaționale, însuși fenomenul violenței obstetrice și ginecologice a ajuns pe agenda publică abia acum câțiva ani. Orice femeie poate fi victima violenței obstetrice și ginecologice, pentru că acest fenomen nu are statut social și nici statut financiar ”, a explicat reprezentanta Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alina Andronache.

Datele unui sondaj realizat în Republica Moldova arată că, deși multe femei nu cunosc acest termen, fenomenul violenței obstetrice și ginecologice este des întâlnit în instituțiile medicale din țară. „60% din femei nu au auzit niciodată despre acest termen: violența obstetrică și ginecologică. 39% dintre femei au spus că cel puțin o dată au auzit această noțiune. Cea mai mare pondere a femeilor care nu au auzit de acest termen sunt cele din mediul rural, cu nivelul mediu de studii, care au născut preponderent în maternitățile publice din centrele raionale. 66% dintre femei consideră că violența obstetrică și ginecologică se întâlnește frecvent”, spune reprezentanta Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alexandra Ermolenco.

„Jumătate din femeile care au trecut prin experiența maternității s-au confruntat cu cel puțin o formă de violență obstetrică și ginecologică, fiind vorba de violență psihologică, abuz fizic, abuz sexual sau manevre pentru care femeile nu și-au dat consimțământul. Femeile în timpul nașterii, în timpul travaliului, au fost supuse unor grade diferite de rele tratamente. Datele sondajului arată că 34% dintre femei au fost supuse cel puțin unei manevre obstetrice fără a-și da consimțământul sau au fost supuse unui tratament inadecvat din partea personalului medical. O treime dintre femei au menționat practici umilitoare sau chiar abuzive atunci când au interacționat cu medicul sau cu personalul medical care a asistat nașterea sau care le-a oferit îngrijire în timpul travaliului”, a spus reprezentanta Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Natalia Covrig.

Violența obstetrică și ginecologică poate lua diverse forme printre care refuzarea îngrijirii de către personalul medical, ignorarea nevoilor și durerilor femeilor, abuzul verbal, violența fizică, utilizarea inutilă a medicamentelor, intervențiile medicale forțate și tratamentul dezumanizat și nepoliticos.

„Folosirea forței fizice și imobilizarea fizică a gravidei în timpul nașterii au fost considerate forme de violență obstetrică și ginecologică de peste 80% dintre femeile chestionate. Manipularea grosolană a organelor genitale a fost identificată de 82% de femei ca fiind formă a violenței. Învinuirea mamei pentru starea proastă de sănătate a nou-născutului a fost recunoscută drept caz de violență obstetrică de 68% dintre femei. Amenințările, limbajul nepoliticos din partea personalului medical au fost calificate drept formă de violentă de peste 80% dintre femeile chestionate”, a mai spus Alexandra Ermolenco.

Sondajul privind violența obstetrică și ginecologică în Republica Moldova a fost realizat pe un eșantion de 809 femei cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 de ani, care au cel puțin un copil cu vârsta până la 6 ani. Sondajul a fost realizat de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în colaborare cu Centrul de Analiză și Sociologie „Civis”. 

Se împlinesc 95 de ani de la nașterea regretatului scriitor Vladimir Beșleagă. Cu această ocazie, la Muzeul Național al Literaturii Române a fost vernisată o expoziție dedicată vieții și creației autorului, care reunește cărți, fotografii, manuscrise și documente literare, inclusiv materiale inedite donate de scriitor muzeului în ultimii ani ai vieții, transmite IPN.

În cadrul expoziției comemorative „Omul lumină: Vladimir Beșleagă, 95 de ani de la naștere”, publicul are acces la o parte importantă din arhiva personală a autorului și la mărturii despre activitatea sa literară.

În cadrul vernisajului a fost prezentat și volumul „Bătrânii din căsuța cât nuca” de Vladimir Beșleagă, apărut în 2026 la Editura Epigraf din Chișinău. La eveniment au participat scriitori, cercetători literari, jurnaliști, editori, muzeografi, membri ai familiei și admiratori ai operei sale.

Vladimir Beșleagă s-a născut pe 25 iulie 1931, în satul Mălăiești, raionul Grigoriopol, și a trecut la cele veșnice pe 25 februarie 2025, la vârsta de 93 de ani. Romanul său „Zbor frânt”, publicat în 1966, este considerat una dintre operele importante ale prozei postbelice din Republica Moldova.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025