Avocatul Stanislav Ciobanu își propune serviciile pasagerilor păgubiți de Flyone

Avocatul Stanislav Ciobanu își propune serviciile pasagerilor care au avut de suferit în urma anulării sau amânării zborurilor de către compania Flyone. Apărătorul, care s-a aflat și el printre pasagerii nevoiți să aștepte ore în șir la aeroport, este deschis să depună o cerere colectivă în instanță pentru a cere despăgubiri de la companie.

Într-o conferință de presă la IPN, avocatul a spus că fiecare pasager care a avut de suferit este în drept să ceară o compensație. În cazul de față este vorba despre compensații de 250 de euro în cazul întârzierilor de mai mult de două ore pentru călătoriile care au până la 1500 de km și 400 de euro pentru cele care depășesc această distanță, până la 2500 de km.

Potrivit lui Stanislav Ciobanu, pasagerul trebuie să se adreseze mai întâi companiei pentru a solicita compensație pe cale extrajudiciară. Dacă compania refuză, este în drept să meargă în instanță, unde pe lângă compensații, poate solicita obligarea companiei să achite și cheltuielile pentru asistența juridică.

Avocatul mai spune că sancțiunile pe care le-a aplicat Autoritatea Aeronautică Civilă companiei Flyone nu sunt suficient de descurajante pentru a o face să nu mai aibă același comportament pe viitor. Compania nu și-a informat la timp pasagerii despre zborurile amânate și i-a lăsat ore în șir în aeroport.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Uniunea Europeană oferă Letoniei 617 milioane de euro până în anul 2032 prin intermediul Fondului Social pentru Climă. Banii vor fi utilizați pentru creșterea eficienței energetice a locuințelor, compensarea cheltuielilor pentru achiziția de vehicule electrice, cumpărarea de trenuri electrice pentru transportul regional și înființarea de servicii de închiriere de biciclete, transmite IPN.

Sprijinul aprobat de Comisia Europeană poate ajunge la 15 mii de euro pentru renovarea unui apartament, 20 de mii de euro pentru renovarea unei case și 15 mii de euro pentru cumpărarea unui automobil electric. Condițiile concrete de eligibilitate și contribuția solicitanților vor fi stabilite ulterior în cadrul Planului național social pentru climă.

Ajutorul va ajunge în special la locatarii din clădirile ineficiente din punct de vedere energetic și care au dificultăți la plata facturilor. Printre beneficiari se numără și cei care beneficiază deja de compensarea costurilor la energie. Autoritățile letone vor crea centre de consiliere energetică pentru a ajuta gospodăriile să identifice lucrările potrivite, să înțeleagă formele de sprijin disponibile și să reducă facturile prin măsuri adaptate locuințelor lor.

Pe lângă bonificația oferită pentru achiziția de vehicule electrice, autoritățile de la Riga vor investi și în transportul public: vor fi cumpărate trenuri electrice și vor fi oferite servicii de transport la cerere. De asemenea, pentru 97 de școli din zone lipsite de transport public vor fi introduse servicii gratuite de închiriere a bicicletelor.

Letonia este al treilea stat membru al Uniunii Europene al cărui Plan național social pentru climă a fost aprobat, după Suedia și Lituania. Alte cinci state au transmis oficial planurile, iar majoritatea celorlalte guverne au prezentat Comisiei versiuni preliminare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Avocatul Stanislav Ciobanu își propune serviciile pasagerilor păgubiți de Flyone

Avocatul Stanislav Ciobanu își propune serviciile pasagerilor care au avut de suferit în urma anulării sau amânării zborurilor de către compania Flyone. Apărătorul, care s-a aflat și el printre pasagerii nevoiți să aștepte ore în șir la aeroport, este deschis să depună o cerere colectivă în instanță pentru a cere despăgubiri de la companie.

Într-o conferință de presă la IPN, avocatul a spus că fiecare pasager care a avut de suferit este în drept să ceară o compensație. În cazul de față este vorba despre compensații de 250 de euro în cazul întârzierilor de mai mult de două ore pentru călătoriile care au până la 1500 de km și 400 de euro pentru cele care depășesc această distanță, până la 2500 de km.

Potrivit lui Stanislav Ciobanu, pasagerul trebuie să se adreseze mai întâi companiei pentru a solicita compensație pe cale extrajudiciară. Dacă compania refuză, este în drept să meargă în instanță, unde pe lângă compensații, poate solicita obligarea companiei să achite și cheltuielile pentru asistența juridică.

Avocatul mai spune că sancțiunile pe care le-a aplicat Autoritatea Aeronautică Civilă companiei Flyone nu sunt suficient de descurajante pentru a o face să nu mai aibă același comportament pe viitor. Compania nu și-a informat la timp pasagerii despre zborurile amânate și i-a lăsat ore în șir în aeroport.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Accesul la o piață europeană de peste 870 de milioane de consumatori, infrastructura IT dezvoltată și digitalizarea serviciilor publice au fost principalele avantaje prezentate de Republica Moldova în fața investitorilor indieni, în cadrul primului Forum de Afaceri Moldova-India, transmite IPN.

În cadrul forumului, Agenția de Investiții a prezentat Republica Moldova drept o destinație competitivă pentru afaceri, evidențiind poziționarea geografică strategică, costurile operaționale reduse, sistemul fiscal atractiv, forța de muncă multilingvă și infrastructura IT dezvoltată. Totodată, reprezentanții instituției au subliniat că peste 79% dintre serviciile publice destinate mediului de afaceri sunt digitalizate.

Directorul executiv al Agenției de Investiții, Mihai Burunciuc, a declarat că primul Forum de Afaceri Moldova-India reflectă angajamentul ambelor state de a consolida relațiile economice și de a crea noi oportunități în domeniul comerțului, investițiilor și dezvoltării durabile.

Prezentă la eveniment, președinta Maia Sandu, a subliniat progresele Indiei în domeniul tehnologiilor și inovării, menționând că Republica Moldova își propune să devină cea mai prietenoasă țară pentru afaceri din regiune prin digitalizarea serviciilor publice. Potrivit șefei statului, în cadrul întrevederii cu omoloaga sa din India, cele două state au convenit să dubleze schimburile comerciale în următorii doi ani.

Președinta Indiei, Droupadi Murmu, a declarat că vizita sa în Republica Moldova urmărește consolidarea relațiilor bilaterale în domeniile politic, economic și social. Ea a spus că India își dorește un parteneriat bazat pe încredere și credibilitate și vede un potențial important de cooperare în servicii digitale, tehnologia informației și securitate cibernetică.

La rândul său, premierul desemnat, Vasile Tofan, a declarat că progresul Republicii Moldova trebuie să fie reflectat nu doar în prezentări, ci și în rezultate concrete pentru investitori. Potrivit acestuia, reformele și modernizarea trebuie să fie resimțite rapid de mediul de afaceri, iar Republica Moldova poate deveni un centru european de dezvoltare pentru companiile indiene din domeniile inteligenței artificiale, software-ului și securității cibernetice.

În cadrul prezentării au fost evidențiate și principalele date economice ale țării. Potrivit Agenției de Investiții, exporturile de servicii au ajuns la 2,8 miliarde de euro în 2025, investițiile străine directe au ajuns la 5,1 miliarde de euro, iar 85% dintre acestea provin din statele UE. De asemenea, sectorul IT contribuie cu 7,5% la produsul intern brut, are peste 50 de mii de specialiști și exportă 88% din serviciile sale. Printre domeniile promovate se numără tehnologia informației și serviciile pentru afaceri, industria auto și electronică, procesarea produselor agroalimentare, industria textilă, sectorul farmaceutic, precum și proiectele din infrastructură și energie regenerabilă.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025