Propunerea sindicatelor privind salariul minim de 8 050 de lei, transmisă Guvernului

Propunerea sindicatelor de majorare a salariului minim la 8 050 de lei, începând cu 1 ianuarie 2026, a fost înaintată Guvernului. Demersul a fost adresat pe 10 noiembrie prim-ministrului Alexandru Munteanu, ministrului finanțelor, Andrian Gavriliță și ministrei muncii și protecției sociale, Natalia Plugaru, transmite IPN.

„În calitate de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova trebuie să respecte Directiva 2022/2041 privind salariile minime adecvate, care recomandă ca salariul minim să reprezinte cel puțin 50% din salariul mediu brut sau 60% din salariul median brut”, precizează Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM).

Potrivit organizației, în acest an, raportul dintre salariul minim și salariul mediu pe economie a scăzut de la 42,7% la 40,5%, iar sărăcia monetară a crescut de la 31,1% la 33,6% în ultimii doi ani.

„Salariul minim este un instrument esențial pentru prevenirea sărăciei, însă trebuie să acopere integral pragul național al sărăciei, stabilit la 6 294 de lei lunar, și să atingă cel puțin 7 860 de lei brut”, se arată în demersul CNSM.

Sindicatele susțin că un salariu minim de 8 050 de lei ar contribui nu doar la reducerea sărăciei, ci și la prevenirea exodului forței de muncă și la asigurarea predictibilității economice pentru mediul de afaceri și pentru politicile salariale bugetare.

„Această majorare ar reprezenta un pas concret în realizarea angajamentului Guvernului Republicii Moldova privind atingerea unui salariu minim de 10 000 de lei”, a declarat Igor Zubcu, președintele CNSM.

Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim pe țară a fost majorat de la 5 000 la 5 500 de lei pentru un program complet de lucru de 169 de ore. Pentru unitățile din sectorul real al economiei, salariul minim a fost stabilit la 6 000 de lei lunar.

Uniunea Europeană a amendat platforma de comerț online AliExpress cu 550 de milioane de euro pentru încălcarea gravă a Regulamentului privind serviciile digitale. Decizia a fost luată deoarece platforma nu a luat suficiente măsuri pentru a preveni vânzarea de produse nesigure și contrafăcute, transmite IPN.

Amenda este cea mai recentă evoluție în cadrul procedurii oficiale deschise în 2024 privind o posibilă încălcare a Regulamentului UE privind serviciile digitale. Comisia Europeană a declarat că AliExpress nu a implementat un sistem eficient pentru identificarea și eliminarea produselor ilegale și că a subestimat resursele necesare pentru moderarea conținutului.

Potrivit executivului european, mecanismele de verificare a conformității produselor puteau fi ușor ocolite, comercianții rău intenționați clasificând în mod eronat produsele pentru a evita cerințele mai stricte. De asemenea, autoritățile europene susțin că platforma nu dispune de un număr suficient de angajați pentru verificarea produselor suspecte.

În același timp, Comisia Europeană a constatat că un număr mare de produse ilegale, inclusiv jucării nesigure și produse cosmetice periculoase, au continuat să fie comercializate prin intermediul AliExpress. În unele cazuri, acestea au rămas disponibile pe platformă timp de săptămâni după ce au fost semnalate. Totodată, Comisia a constatat că AliExpress nu a aplicat în mod corespunzător propria politică de sancționare și ar fi permis comercianților care vindeau produse ilegale să rămână activi chiar și după ce fuseseră penalizați.

Platforma AliExpress are acum timp până la 20 octombrie să prezinte un plan de acțiune care să arate cum va remedia problemele semnalate de Comisia Europeană. Ulterior, Comisia va decide, în termen de două luni de la primirea planului, dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

Sancțiunea vine după ce la începutul lunii iulie, UE a introdus o taxă de trei euro pentru coletele cu o valoare de până la 150 de euro provenite din afara blocului comunitar. Măsura ar putea afecta semnificativ modelul de afaceri al platformelor chineze de comerț online AliExpress, Temu și Shein.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Propunerea sindicatelor privind salariul minim de 8 050 de lei, transmisă Guvernului

Propunerea sindicatelor de majorare a salariului minim la 8 050 de lei, începând cu 1 ianuarie 2026, a fost înaintată Guvernului. Demersul a fost adresat pe 10 noiembrie prim-ministrului Alexandru Munteanu, ministrului finanțelor, Andrian Gavriliță și ministrei muncii și protecției sociale, Natalia Plugaru, transmite IPN.

„În calitate de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova trebuie să respecte Directiva 2022/2041 privind salariile minime adecvate, care recomandă ca salariul minim să reprezinte cel puțin 50% din salariul mediu brut sau 60% din salariul median brut”, precizează Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM).

Potrivit organizației, în acest an, raportul dintre salariul minim și salariul mediu pe economie a scăzut de la 42,7% la 40,5%, iar sărăcia monetară a crescut de la 31,1% la 33,6% în ultimii doi ani.

„Salariul minim este un instrument esențial pentru prevenirea sărăciei, însă trebuie să acopere integral pragul național al sărăciei, stabilit la 6 294 de lei lunar, și să atingă cel puțin 7 860 de lei brut”, se arată în demersul CNSM.

Sindicatele susțin că un salariu minim de 8 050 de lei ar contribui nu doar la reducerea sărăciei, ci și la prevenirea exodului forței de muncă și la asigurarea predictibilității economice pentru mediul de afaceri și pentru politicile salariale bugetare.

„Această majorare ar reprezenta un pas concret în realizarea angajamentului Guvernului Republicii Moldova privind atingerea unui salariu minim de 10 000 de lei”, a declarat Igor Zubcu, președintele CNSM.

Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim pe țară a fost majorat de la 5 000 la 5 500 de lei pentru un program complet de lucru de 169 de ore. Pentru unitățile din sectorul real al economiei, salariul minim a fost stabilit la 6 000 de lei lunar.

Compania Națională de Asigurări în Medicină atenționează cetățenii despre o nouă tentativă de fraudă online, în care este folosit numele instituției pentru a obține date personale și informații bancare. Destinatarii primesc mesaje false prin care li se promit rambursări de bani și sunt îndemnați să acceseze link-uri suspecte, transmite IPN.

Potrivit CNAM, în aceste mesaje sunt indicate anumite sume de bani care ar urma să fie restituite, iar oamenii sunt rugați să completeze date personale sau informații despre conturile bancare pentru a confirma primirea banilor.

Reprezentanții companiei menționează că nu solicită cetățenilor date personale sau bancare prin e-mail, rețele de socializare ori aplicații de mesagerie precum WhatsApp, Viber, Messenger sau Telegram și nu transmit link-uri pentru confirmarea unor rambursări.

CNAM recomandă persoanelor care primesc astfel de mesaje să nu acceseze link-urile indicate și să nu introducă date personale sau bancare pe pagini necunoscute. Mesajele suspecte trebuie șterse, iar expeditorii blocați.

Informațiile oficiale despre asigurarea medicală obligatorie sunt publicate doar pe canalele oficiale ale CNAM. Pentru verificarea lor, cetățenii pot apela serviciul de informații, la numărul 0 800 99999.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025