Expert: De ce inflația scade, dar noi nu simțim această scădere?

În ultimele luni în Moldova se înregistrează o scădere rapidă a ratei inflației. În octombrie 2022 inflația anuală a ajuns la 34,6%, maxima din ultimii 23 de ani, iar în iulie 2023 a coborât până la 10,7%. Se estimează că în toamnă rata inflației va coborî sub 10%. Însă oamenii se întreabă de ce nu resimt această scădere. Cu mai multe explicații vine expertul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Pentru claritate la acest subiect, potrivit expertului, trebuie explicate două lucruri fundamentale. „În primul rând scăderea inflației nu înseamnă scăderea de prețuri. Inflația este un indicator, care arată creșterea prețurilor. Dacă anul trecut inflația a fost de 34%, aceasta înseamnă că prețurile au crescut cu 34%. Acum inflația a scăzut la 10,7%, dar aceasta doar înseamnă că prețurile au crescut cu 10,7% cea ce este de 3 ori mai puțin decât anul trecut, dar ele oricum au crescut. Deci, inflația mai mică ne arată că prețurile cresc mai lent, dar oricum cresc”, a notat Veaceslav Ioniță.

Totuși în lunile de vară la produsele alimentare, s-a înregistrat deflație, adică scădere de prețuri. În iunie prețurile la produsele alimentare au scăzut cu 0,2%, iar în iulie cu 1,2%. „Dacă sincer, noi deja am cam și uitat ce înseamnă scădere de prețuri. Dar chiar și așa, când vorbesc despre scădere de prețuri văd o nedumerire, dacă nu și dispreț în ochii oamenilor. Apare întrebarea firească de ce oamenii nu simt scăderea de prețuri, dacă ele au loc”, a menționează economistul.

Potrivit lui, în anul 2020 Moldova a înregistrat cel mai scăzut nivel al inflației din istoria sa, de doar 0,39%. Așa inflației mică nu a fost nici pe vremea URSS, cel puțin in ultimii 15 ani de existență a URSS. Apoi au urmat doi ani de creștere puternică a prețurilor atât la servicii, cât și la produsele alimentare.

„Să ne oprim la produsele alimentare. Până în luna mai 2023 prețurile medii la produsele alimentare au crescut cu 62% față de anul 2020. Cea ce în 2020 putea fi procurat cu 100 de lei, în mai 2023 trebuia de plătit deja 162 de lei. Nici pensiile nici salariile nu au crescut atât de mult. Aceasta înseamnă că în acest an populația Moldovei cu veniturile pe care le au pot procura mai puține produse alimentare decât în 2020. Veniturile lor reale, dar și puterea de cumpărare în 2023 este mai mică decât în 2020, sau cu alte cuvinte azi ei sunt mai săraci decât în 2020. De acea scăderea în două luni de vară din 2023 a prețurilor la produsele alimentare cu 1,4%, este o scădere prea mică, pentru a putea fi observată. După această scădere prețurile la produsele alimentare continuă a fi mai mari decât în 2020 cu 59,4%, prea mult pentru a vorbi de o percepție din partea populației că prețurile scad”, explică Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, mai este nevoie de timp, până când cifrele Biroului Național de Statistică vor fi resimțite și de cetățeni.

Prim-ministrul Vasile Tofan va efectua joi prima sa vizită oficială peste hotare de la preluarea mandatului. Premierul va merge în România, unde va fi primit la Palatul Victoria de omologul său interimar, Ilie Bolojan, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, cei doi oficiali vor discuta despre proiecte strategice de interes comun, cu impact direct asupra cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului, cooperarea economică și evoluțiile de securitate din regiune. Întrevederea va fi urmată de declarații de presă.

În cadrul vizitei, Vasile Tofan se va întâlni și cu președintele României, Nicușor Dan, precum și cu reprezentanții conducerii Parlamentului de la București. De asemenea, premierul va avea o discuție cu reprezentanții Clubului Oamenilor de Afaceri Basarabeni, axată pe atragerea investițiilor și sprijinirea mediului de afaceri.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Expert: De ce inflația scade, dar noi nu simțim această scădere?

În ultimele luni în Moldova se înregistrează o scădere rapidă a ratei inflației. În octombrie 2022 inflația anuală a ajuns la 34,6%, maxima din ultimii 23 de ani, iar în iulie 2023 a coborât până la 10,7%. Se estimează că în toamnă rata inflației va coborî sub 10%. Însă oamenii se întreabă de ce nu resimt această scădere. Cu mai multe explicații vine expertul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Pentru claritate la acest subiect, potrivit expertului, trebuie explicate două lucruri fundamentale. „În primul rând scăderea inflației nu înseamnă scăderea de prețuri. Inflația este un indicator, care arată creșterea prețurilor. Dacă anul trecut inflația a fost de 34%, aceasta înseamnă că prețurile au crescut cu 34%. Acum inflația a scăzut la 10,7%, dar aceasta doar înseamnă că prețurile au crescut cu 10,7% cea ce este de 3 ori mai puțin decât anul trecut, dar ele oricum au crescut. Deci, inflația mai mică ne arată că prețurile cresc mai lent, dar oricum cresc”, a notat Veaceslav Ioniță.

Totuși în lunile de vară la produsele alimentare, s-a înregistrat deflație, adică scădere de prețuri. În iunie prețurile la produsele alimentare au scăzut cu 0,2%, iar în iulie cu 1,2%. „Dacă sincer, noi deja am cam și uitat ce înseamnă scădere de prețuri. Dar chiar și așa, când vorbesc despre scădere de prețuri văd o nedumerire, dacă nu și dispreț în ochii oamenilor. Apare întrebarea firească de ce oamenii nu simt scăderea de prețuri, dacă ele au loc”, a menționează economistul.

Potrivit lui, în anul 2020 Moldova a înregistrat cel mai scăzut nivel al inflației din istoria sa, de doar 0,39%. Așa inflației mică nu a fost nici pe vremea URSS, cel puțin in ultimii 15 ani de existență a URSS. Apoi au urmat doi ani de creștere puternică a prețurilor atât la servicii, cât și la produsele alimentare.

„Să ne oprim la produsele alimentare. Până în luna mai 2023 prețurile medii la produsele alimentare au crescut cu 62% față de anul 2020. Cea ce în 2020 putea fi procurat cu 100 de lei, în mai 2023 trebuia de plătit deja 162 de lei. Nici pensiile nici salariile nu au crescut atât de mult. Aceasta înseamnă că în acest an populația Moldovei cu veniturile pe care le au pot procura mai puține produse alimentare decât în 2020. Veniturile lor reale, dar și puterea de cumpărare în 2023 este mai mică decât în 2020, sau cu alte cuvinte azi ei sunt mai săraci decât în 2020. De acea scăderea în două luni de vară din 2023 a prețurilor la produsele alimentare cu 1,4%, este o scădere prea mică, pentru a putea fi observată. După această scădere prețurile la produsele alimentare continuă a fi mai mari decât în 2020 cu 59,4%, prea mult pentru a vorbi de o percepție din partea populației că prețurile scad”, explică Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, mai este nevoie de timp, până când cifrele Biroului Național de Statistică vor fi resimțite și de cetățeni.

Serviciul hidrometeorologic din regiunea transnistreană a instituit cod galben și cod portocaliu de pericol hidrologic pe Nistru, valabile în perioada 29 iulie-7 august, din cauza scăderii nivelului apei. Potrivit administrației de la Tiraspol, codul portocaliu indică „un risc sporit de producere a unor efecte cu impact semnificativ”, transmite corespondentul IPN din regiunea transnistreană.

Decizia vine după ce Chișinăul a prelungit până pe 31 iulie avertizarea hidrologică privind debitul redus al Nistrului și al altor râuri. Pe sectorul Naslavcea-Dubăsari este în vigoare codul galben, iar între Dubăsari și Tudora se menține codul portocaliu, unde scurgerea apei reprezintă doar 25-30% din media multianuală.

În contextul nivelului scăzut al Nistrului, Guvernul Republicii Moldova a instituit stare de alertă hidrologică pentru 30 de zile. Măsura permite intervenții rapide pentru gestionarea consumului de apă și protejarea surselor de alimentare, astfel încât apa potabilă pentru populație, instituțiile medicale și cele sociale să rămână prioritară.

Potrivit Ministerului Mediului, reducerea debitului Nistrului este cauzată de lipsa precipitațiilor și de condițiile hidrometeorologice nefavorabile, existând riscul afectării prizelor de captare și al alimentării cu apă în localitățile dependente de fluviu.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025