Igor Boțan: Tratatul de la Varșovia a fost o replică la replică

Expertul Igor Boțan susține că Pactul de la Varșovia, semnat pe 14 mai 1955, în cadrul reuniunii statelor socialist-europene de către 8 state, printre care și Uniunea Sovietică, reprezintă o replică la replică. Și anume o replică la crearea în 1949 a Alianței Nord-Atlantice, care la rândul său a fost o replică la comunizarea forțată a statelor Europei Centrale și de Est de către Uniunea Sovietică. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea publică „Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă”, organizată de Agenția de Presă IPN.

Expertul permanent al proiectului a declarat că Tratatul de la Varșovia a fost semnat în 1955 de către Albania, Bulgaria, Ungaria, Germania de Est, Polonia, România, Uniunea Sovietică și Cehoslovacia. Scopul proclamat era asigurarea păcii și securității în Europa

„Scopul real al Tratatului a constat în oficializarea creării unei alianțe militare a statelor socialiste europene cu rolul principal al Uniunii Sovietice și cimentarea a ceea ce se numea bipolaritatea lumii și această bipolaritate a durat 36 de ani. Statele părți ale Pactului de la Varșovia au declarat natura ofensivă a acestui pact și s-au angajat să acționeze în conformitate cu Carta Națiunilor Unite, să se abțină în relațiile lor internaționale de la amenințare sau folosirea forței, să rezolve disputele prin mijloace pașnice. Însă aceste principii au fost ignorate în cazul intervenției Uniunii Sovietice în 1956 în Ungaria, iar apoi în 1968 în Cehoslovacia”, precizează expertul.

Potrivit lui, pe 26 aprilie 1985, din cauza expirării termenului de 20 de ani, Tratatul a fost prelungit cu încă 20 de ani. Dar după căderea regimurilor comuniste în țările din Europa Centrală și de Est, în 1989-1990, existența organizației Pactului de la Varșovia ca alianță militaro-politică și a țărilor socialiste, pur și simplu și-a pierdut sensul. De aceea pe 25 februarie 1991, statele participante la Tratatul de la Varșovia și-au desființat structurile militare, iar pe 1 iulie 1991, la Praga au semnat un Protocol privind încetarea completă a existenței acestui Tratat.

Igor Boțan a declarat că, atât Tratatul de la Varșovia, cât și NATO – trebuie privite prin prisma marxismului. Or, unul dintre pilonii marxismului a fost filosofia clasică germană, dialectica lui Hegel, iar formula care a fost inoculată denotă că „tot ce există este rațional, iar tot ce-i rațional există”.

„Dacă NATO există, înseamnă că există temei pentru existența NATO. Dacă NATO se extinde, înseamnă că există temei pentru această extindere. De fapt nu NATO se extinde, dar țările din Europa, care se simt amenințate vor să adere la acest bloc politico-o militar. Exemple sunt Finlanda, Suedia, dar și toate țările foste membre ale Tratatului de la Varșovia, plus Ucraina, Georgia etc. Dacă Tratatul de la Varșovia a pierit, conform formulei dialectice a lui Hegel, înseamnă că așa este rațional, există temei pentru această prăbușire a acestui bloc politico-militar, pentru că și-a dovedit ineficiența. S-a dovedit că prevederile Tratatului nu erau respectate”, explică Igor Boțan.

Expertul a punctat cele trei intervenții brutale din partea Uniunii Sovietice și două din partea Tratatului de la Varșovia în țările prietene, aliate, care au dus la zeci de mii de vieți omenești luate. „Recent, pe 26 septembrie, s-au împlinit 55 de ani de la publicarea așa-zisei doctrine Brejnev, care după intervenția în Cehoslovacia justifica suveranitatea limitată a statelor membre ale Tratatului. Azi vedem revanșismul pe care îl promovează Federația Rusă în articolul lui Vladimir Putin publicat în 2020. Cu ocazia aniversării de la victoria în al Doilea Război Mondial, în acel articol justifica revanșismul german după Primul Război Mondial. Și doar după invazia în Ucraina a devenit clar că acel articol a fost un fel de preludiu pentru invazia de astăzi asupra Ucrainei. Putin și ideologii lui care au dezvoltat teoria democrației suverane, sie își aplică această democrație suverană, dar suveranitatea Ucrainei au încercat să o calce în picioare”, menționează Igor Boțan.

Dezbaterea publică cu tema „Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă”, este ediția a 20-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.

Are loc târgul cu produse naturale și autohtone ale producătorilor și meșterilor locali (24-26 iulie) /Aleea Mircea cel Bătrân / ora 08:00/.

Comisiile parlamentare se întrunesc în ședințe /Parlament /ora 08:30-09:30/.

Curtea de Conturi examinează raportul de audit asupra rapoartelor financiare ale Satul Palanca, raionul Ștefan Vodă /ccrm.md /ora 09:00/.

FIODOR GAGAUZ susține un briefing de presă cu genericul: „Declarație importantă privind situația din Găgăuzia și pașii următori” /Sala de conferințe a Agenției IPN, stradela Teatrului, 2/2, etajul 3, online pe www.ipn.md, FB.com/ipn.md, YouTube, Privesc.EU /ora 10:00/.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică se convoacă ședință /ANRE /ora 10:00/.

Consiliul Superior al Magistraturii desfășoară conferința națională: „Consolidarea atractivității profesiei de judecător: măsuri imediate și soluții sustenabile” /Str. Vlaicu Pârcălab, 48 /ora 10:00/.

(NOU) Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei organizează un protest împotriva majorării tarifelor la gazele naturale /ANRE /ora 10:00/.

Municipiul Chișinău găzduiește cea de-a XI-a ediție a festivalului sportiv internațional „Taur de aur” (23-26 iulie) /Manejul de Atletism /ora 10:30/.

AGENȚIA DE PRESĂ IPN invită reprezentanții mass-media la dezbaterea publică cu tema: „Reforma administrației publice locale și procesul de amalgamare – de la voluntar, la normativ”. Participanți: Dan Nicorici, director de programe, Centrul de Politici și Reforme, Oleg Ivancioglo, administratorul AO „Inițiativa pune umărul” /Sala de conferințe a Agenției IPN, stradela Teatrului, 2/2, etajul 3, online pe www.ipn.md, FB.com/ipn.md, YouTube /ora 11:00/.

Parlamentul se convoacă în ședință plenară /ora 11:00/.

Comunitatea Evreiască din Moldova organizează ceremonia de comemorare a 85 de ani de la înființarea Ghetoului din Chișinău /Monumentul Victimelor Ghetoului, strada Ierusalim /ora 11:00/.

Continuă ședința Consiliului municipal Chișinău /Primăria Chișinău /ora 13:00/.

Comisia Electorală Centrală se întrunește în ședință /CEC /ora 14:00/.

Consiliul de conducere al Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare se întrunește în ședință /ANACEC, Șoseaua Hâncești, 38A /ora 15:00/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Igor Boțan: Tratatul de la Varșovia a fost o replică la replică

Expertul Igor Boțan susține că Pactul de la Varșovia, semnat pe 14 mai 1955, în cadrul reuniunii statelor socialist-europene de către 8 state, printre care și Uniunea Sovietică, reprezintă o replică la replică. Și anume o replică la crearea în 1949 a Alianței Nord-Atlantice, care la rândul său a fost o replică la comunizarea forțată a statelor Europei Centrale și de Est de către Uniunea Sovietică. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea publică „Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă”, organizată de Agenția de Presă IPN.

Expertul permanent al proiectului a declarat că Tratatul de la Varșovia a fost semnat în 1955 de către Albania, Bulgaria, Ungaria, Germania de Est, Polonia, România, Uniunea Sovietică și Cehoslovacia. Scopul proclamat era asigurarea păcii și securității în Europa

„Scopul real al Tratatului a constat în oficializarea creării unei alianțe militare a statelor socialiste europene cu rolul principal al Uniunii Sovietice și cimentarea a ceea ce se numea bipolaritatea lumii și această bipolaritate a durat 36 de ani. Statele părți ale Pactului de la Varșovia au declarat natura ofensivă a acestui pact și s-au angajat să acționeze în conformitate cu Carta Națiunilor Unite, să se abțină în relațiile lor internaționale de la amenințare sau folosirea forței, să rezolve disputele prin mijloace pașnice. Însă aceste principii au fost ignorate în cazul intervenției Uniunii Sovietice în 1956 în Ungaria, iar apoi în 1968 în Cehoslovacia”, precizează expertul.

Potrivit lui, pe 26 aprilie 1985, din cauza expirării termenului de 20 de ani, Tratatul a fost prelungit cu încă 20 de ani. Dar după căderea regimurilor comuniste în țările din Europa Centrală și de Est, în 1989-1990, existența organizației Pactului de la Varșovia ca alianță militaro-politică și a țărilor socialiste, pur și simplu și-a pierdut sensul. De aceea pe 25 februarie 1991, statele participante la Tratatul de la Varșovia și-au desființat structurile militare, iar pe 1 iulie 1991, la Praga au semnat un Protocol privind încetarea completă a existenței acestui Tratat.

Igor Boțan a declarat că, atât Tratatul de la Varșovia, cât și NATO – trebuie privite prin prisma marxismului. Or, unul dintre pilonii marxismului a fost filosofia clasică germană, dialectica lui Hegel, iar formula care a fost inoculată denotă că „tot ce există este rațional, iar tot ce-i rațional există”.

„Dacă NATO există, înseamnă că există temei pentru existența NATO. Dacă NATO se extinde, înseamnă că există temei pentru această extindere. De fapt nu NATO se extinde, dar țările din Europa, care se simt amenințate vor să adere la acest bloc politico-o militar. Exemple sunt Finlanda, Suedia, dar și toate țările foste membre ale Tratatului de la Varșovia, plus Ucraina, Georgia etc. Dacă Tratatul de la Varșovia a pierit, conform formulei dialectice a lui Hegel, înseamnă că așa este rațional, există temei pentru această prăbușire a acestui bloc politico-militar, pentru că și-a dovedit ineficiența. S-a dovedit că prevederile Tratatului nu erau respectate”, explică Igor Boțan.

Expertul a punctat cele trei intervenții brutale din partea Uniunii Sovietice și două din partea Tratatului de la Varșovia în țările prietene, aliate, care au dus la zeci de mii de vieți omenești luate. „Recent, pe 26 septembrie, s-au împlinit 55 de ani de la publicarea așa-zisei doctrine Brejnev, care după intervenția în Cehoslovacia justifica suveranitatea limitată a statelor membre ale Tratatului. Azi vedem revanșismul pe care îl promovează Federația Rusă în articolul lui Vladimir Putin publicat în 2020. Cu ocazia aniversării de la victoria în al Doilea Război Mondial, în acel articol justifica revanșismul german după Primul Război Mondial. Și doar după invazia în Ucraina a devenit clar că acel articol a fost un fel de preludiu pentru invazia de astăzi asupra Ucrainei. Putin și ideologii lui care au dezvoltat teoria democrației suverane, sie își aplică această democrație suverană, dar suveranitatea Ucrainei au încercat să o calce în picioare”, menționează Igor Boțan.

Dezbaterea publică cu tema „Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă”, este ediția a 20-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.

Tinerii specialiști din domeniul culturii pot depune dosarele pentru angajare și repartizare în instituțiile publice de profil. Ministerul Culturii anunță că aceștia pot beneficia de indemnizații unice de până la 120 de mii de lei dacă se vor angaja în locurile vacante anunțate de instituție, transmite IPN.

Lista posturilor disponibile include funcții precum conducător artistic, dirijor, coregraf, actor, regizor, acompaniator, muzeograf, bibliotecar și operator de sunet. Acestea sunt repartizate în instituții publice de cultură din întreaga țară.

Absolvenții instituțiilor de învățământ superior din domeniu pot primi o indemnizație de 120 de mii de lei, iar cei ai colegiilor – 90 de mii de lei. Plata se face pe parcursul primilor trei ani de activitate, în trei tranșe egale.

Pentru repartizare, tinerii trebuie să depună un dosar care include actul de identitate, cererea de repartizare, actele de studii și alte documente necesare. Absolvenții care au studiat peste hotare trebuie să prezinte și certificatul de recunoaștere și echivalare a studiilor.

Dosarele pot fi depuse până la 21 august, în format fizic sau electronic. Lista publicată de Ministerul Culturii cuprinde 110 posturi vacante în instituțiile publice de cultură ale autorităților administrației publice locale și ale Ministerului Culturii.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025