Integrarea Republicii Moldova în spațiul european de securitate ar trebui analizată separat de subiectul aderării la NATO. Opinia aparține politologului Dionis Cenușă și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Neutralitatea și capacitatea de apărare a cetățeanului și a statului”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertului, orice discuție despre apropierea Republicii Moldova de NATO trebuie privită prin prisma percepției societății, care rămâne în mare parte reticentă față de Alianța Nord-Atlantică.

Politologul susține că Republica Moldova trebuie să urmărească evoluțiile arhitecturii europene de securitate și să țină cont de parcursul Ucrainei, evitând însă să promoveze subiectul aderării la NATO, care nu beneficiază de susținerea populației.

„Dacă Republica Moldova decide să se integreze în spațiul de securitate european, m-aș abține de la NATO. Pentru că avem opinia publică care este împotriva oricărei asocieri cu această alianță. Dar Republica Moldova va depinde mult de modul în care Ucraina se integrează în sistemul european de securitate”, a explicat politologul, expertul asociat al Centrului pentru Studii Est Europene, Dionis Cenușă.

El a explicat că războiul din Ucraina a consolidat poziția Republicii Moldova pe plan internațional, facilitând accesul la sprijin extern. Totuși, autoritățile nu au valorificat pe deplin oportunitățile economice generate de noul context regional, spune expertul.

„Republica Moldova a reușit să-și cimenteze un statut internațional în calitate de aliat al forțelor europene care respectă dreptul internațional. Din punct de vedere geopolitic, Republica Moldova a obținut multe beneficii odată cu declanșarea războiului din Ucraina, devenind mai respectată și obținând mai ușor asistență externă în domeniul apărării. Dar, din punct de vedere financiar, războiul a deschis ferestre de oportunitate pe care Republica Moldova nu le-a valorificat. Nu am văzut cifre câți ucraineni au rămas în Republica Moldova și și-au deschis afaceri”, a explicat Dionis Cenușă.

Referindu-se la sprijinul acordat de Uniunea Europeană pentru consolidarea capacităților de apărare, politologul a subliniat rolul Instrumentului European pentru Pace (IEP), care a devenit principalul mecanism prin care Republica Moldova beneficiază de finanțare pentru modernizarea armatei.

„În domeniul apărării, Republica Moldova a beneficiat cel mai mult în cadrul Instrumentului pentru Pace. Când a început agresiunea împotriva Ucrainei, Bruxellesul a făcut o excepție ca acest instrument să fie folosit și pentru alte obiective decât pentru cele anunțate anterior. Acum banii pot fi folosiți pentru modernizarea armatei. Încă nu este clar dacă UE poate folosi acest instrument pentru armament sau muniții de ofensivă, până acum s-a focusat pe echipamente de defensivă, adică de apărare. Dar acest lucru se poate schimba, în funcție de ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a precizat politologul.

Dezbaterea publică „Neutralitatea și capacitatea de apărare a cetățeanului și a statului” este ediția a 354-a de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.