Putin a recunoscut responsabilitatea Rusiei pentru prăbușirea avionului azer în Kazahstan

Sursa foto: Azamat Sarsenbayev/ Reuters

Președintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut joi, 9 octombrie, responsabilitatea autorităților ruse pentru prăbușirea avionului Azerbaijan Airlines în decembrie 2024, pe teritoriul Kazahstanului, când au decedat 38 de persoane din cele 72 aflate la bordul avionului, transmite IPN.

În cadrul unei întâlniri cu omologul său azer, Ilham Aliyev, Vladimir Putin, a invocat câteva motive care au cauzat prăbușirea avionului: atacurile ucrainene cu drone pe teritoriul Caucazului și defecțiunea tehnică a sistemului rus de apărare aeriană.

„Cele două rachete lansate nu au lovit direct avionul, ci au explodat, posibil s-au autodistrus, la aproximativ 10 metri și astfel s-au produs pagubele. Dar principala cauza nu a fost focoasele, dar, cel mai probabil, rămășițele rachetelor”, a explicat liderul de la Kremlin.

Avionul opera pe 25 decembrie 2024 un zbor din capitala azeră Baku spre orașul Groznîi din Rusia. Acesta a deviat de la traseul cursei și a încercat să facă o aterizare de urgență în aproprierea orașului Aktau din vestul Kazahstanului. Prăbușirea aeronavei s-a soldat cu moartea a 38 de persoane dintre cele 72 care erau la bord. Au supraviețuit 29 de oameni.

Atunci, autoritățile de la Baku au declarat că avionul a fost doborât de o rachetă de apărare aeriană rusească, în timp ce Moscova a refuzat să-și recunoască responsabilitatea, ceea ce a dus la o dispută diplomatică între state.

Este vernisată expoziția „Miros de pâine caldă. Pâinea în epoca fierului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei (22 iulie-4 septembrie) /ora 14:00/.

Continuă expoziția „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei /17 iulie-30 noiembrie/.

Continuă expoziția-concurs de artă contemporană: Salonul municipal din cadrul Festivalului „Te salut, Chișinău!”, ediția a VI-a, dedicat aniversării a 590 de ani ai orașului /Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” /8-26 iulie/.

Continuă expoziția documentară „Ecou din trecut, pentru prezent și viitor”, dedicată memoriei victimelor deportărilor staliniste și unuia dintre cele mai tragice episoade din istoria Basarabiei /BNRM /3 iulie-3 august/.

Continuă expoziția „Firul identității! Costumul tradițional românesc în ilustrația de carte realizată de artiști plastici din Republica Moldova” /BNRM /25 iunie-15 august/.

Continuă expoziția grafică realizată de Lică Sainciuc, vernisată în cadrul Festivalului industriilor creative /Galeria Lutnița /5 iunie-31 iulie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Putin a recunoscut responsabilitatea Rusiei pentru prăbușirea avionului azer în Kazahstan

Sursa foto: Azamat Sarsenbayev/ Reuters

Președintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut joi, 9 octombrie, responsabilitatea autorităților ruse pentru prăbușirea avionului Azerbaijan Airlines în decembrie 2024, pe teritoriul Kazahstanului, când au decedat 38 de persoane din cele 72 aflate la bordul avionului, transmite IPN.

În cadrul unei întâlniri cu omologul său azer, Ilham Aliyev, Vladimir Putin, a invocat câteva motive care au cauzat prăbușirea avionului: atacurile ucrainene cu drone pe teritoriul Caucazului și defecțiunea tehnică a sistemului rus de apărare aeriană.

„Cele două rachete lansate nu au lovit direct avionul, ci au explodat, posibil s-au autodistrus, la aproximativ 10 metri și astfel s-au produs pagubele. Dar principala cauza nu a fost focoasele, dar, cel mai probabil, rămășițele rachetelor”, a explicat liderul de la Kremlin.

Avionul opera pe 25 decembrie 2024 un zbor din capitala azeră Baku spre orașul Groznîi din Rusia. Acesta a deviat de la traseul cursei și a încercat să facă o aterizare de urgență în aproprierea orașului Aktau din vestul Kazahstanului. Prăbușirea aeronavei s-a soldat cu moartea a 38 de persoane dintre cele 72 care erau la bord. Au supraviețuit 29 de oameni.

Atunci, autoritățile de la Baku au declarat că avionul a fost doborât de o rachetă de apărare aeriană rusească, în timp ce Moscova a refuzat să-și recunoască responsabilitatea, ceea ce a dus la o dispută diplomatică între state.

Parlamentul decide astăzi dacă acordă votul de încredere Guvernului propus de premierul desemnat Vasile Tofan și programului său de guvernare. Acesta a prezentat în plen prioritățile executivului și echipa de miniștri, înaintea votului deputaților, transmite IPN.

La începutul ședinței plenare, și-au înregistrat prezența 96 de deputați din totalul celor 101 aleși.

Vasile Tofan a urcat la tribuna Parlamentului la ora 11:13. Discursul premierului desemnat a durat aproape o oră. În acest timp, Vasile Tofan a prezentat principalele obiective ale programului de guvernare „Economie europeană, stat eficient”, insistând asupra reformelor economice, accelerării procesului de aderare la Uniunea Europeană, sprijinirii mediului de afaceri și eficientizării administrației publice.

După prezentarea programului și a echipei guvernamentale, ședința a continuat cu sesiunea de întrebări și răspunsuri, în cadrul căreia deputații i-au adresat premierului desemnat întrebări privind componența cabinetului de miniștri, prioritățile executivului și reformele pe care intenționează să le promoveze.

După mai bine de șase ore de întrebări și răspunsuri, vicepreședinta Parlamentului și lidera fracțiunii PAS, Doina Gherman, a cerut aplicarea prevederile articolului 108 din Regulamentul Parlamentului, punând capăt sesiunii de întrebări și răspunsuri adresate premierului desemnat și membrilor cabinetului propus. După încheierea dezbaterilor, Parlamentul urmează să supună la vot programul de guvernare și componența Guvernului. Pentru învestirea noului cabinet este necesar votul majorității deputaților aleși.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025