UPDATE: Bloomberg: Fostul ministru al justiției și fostul șef SIS – autorul schemei de ocolire a notificărilor roșii Interpol

Dezmințire:

IPN dezminte informațiile publicate în articol intitulat „Bloomberg: Fostul ministru al justiției și fostul șef SIS – autorul schemei de ocolire a notificărilor roșii Interpol” din 26 decembrie 2024 și susține că acuzațiile aduse domnului Vitalie Pîrlog sunt nefondate și nu se bazează pe dovezi concrete.

Informațiile referitoare la implicarea lui într-o presupusă "schemă internațională de corupție" sunt eronate și nu au nicio bază factuală; afirmația conform căreia domnul Vitalie Pîrlog ar fi creat și exploatat o "lacună" în structura Interpol este incorectă, mai ales că el în calitatea sa de fost președinte al Comisiei de Control al Fișierelor Interpol (CCF), nu avea autoritatea de a modifica structura sau politicile Interpol. IPN recunoaste că suspendarea notificărilor roșii pentru persoanele cu statut de solicitanți de azil sau refugiat este o practică standard a Interpol, bazată pe convenții internaționale, și nu o "lacună" creată de el. Mai mult, IPN dezminte informațiile privind obținerea de către domnul Vitalie Pîrlog a unor sume de bani în mod ilegal, mai exact de la cei 26 suspecți menționați în articolul publicat anterior, și recunoaște că nu există dovezi care să susțină aceste acuzații.

Știrea inițială

Fostul ministru al justiției și șef al Serviciului de Informații și Securitate al R. Moldova, Vitalie Pîrlog, este autorul și figura centrală în schemă internațională de corupție privind eliminarea Notificărilor Roșii Interpol, scrie IPN cu referire la Bloomberg.

Potrivit autorilor articolului, Pîrlog ar fi exploatat o lacună creată chiar de el în 2017 în structura Interpol, iar în toamna anului 2022, împreună cu complicii săi, a început să pună în aplicare un plan pentru acordarea de azil infractorilor în Moldova.

Lacuna creată de Pîrlog constă în faptul că Interpol era obligat să suspende Notificările Roșii și difuziile (solicitări neconfirmate de arestare trimise direct de state) pentru persoanele care obțineau statutul de refugiat.

Pîrlog și ceilalți suspecți, conform Bloomberg, au condus o schemă internațională de corupție, percepând milioane zeci de dolari pentru eliminarea Notificărilor Roșii pentru 26 de persoane căutate pentru infracțiuni precum fraude financiare și trafic de droguri.

Clienții lor nu erau infractori mărunți. Printre aceștia se numărau un bancher rus și fiul unui fost prim-ministru al Kârgâzstanului. Cel puțin jumătate dintre ei erau cetățeni chinezi. Ce aveau în comun aceste persoane, pe lângă resursele financiare și conexiunile lor, era faptul că recent li s-a oferit azil în Moldova.

Schema privind acordarea de azil a funcționat aproximativ șase luni – din mijlocul anului 2022 până la începutul anului 2023, când Interpol a început să-i acorde atenție și a deschis o investigație oficială.

Nici Pîrlog, nici avocatul său nu au răspuns la e-mailurile și apelurile jurnaliștilor Bloomberg.

În noiembrie, presa moldovenească a relatat că locuința sa și alte bunuri din țară au fost puse sub sechestru.

Dosar

În prezent, Pîrlog este principalul suspect, conform autorilor articolului.

După ce s-a alăturat Interpol în 2016 și a fost numit președinte al Comisiei pentru Controlul Fișierelor (CCF) a Interpol, Pîrlog a lucrat ca consilier în administrația prezidențială în Moldova și a avansat rapid în cariera sa din Ministerul Justiției. De asemenea, a condus Serviciul de Informații și Securitate al Moldovei.

Pîrlog a părăsit Interpol în aprilie 2022 și, potrivit anchetatorilor, a început să pregătească operațiunea de acordare a azilului câteva luni mai târziu.

În toamna anului 2022, Pîrlog și un avocat moldovean au început să redacteze cereri concise în numele fiecăruia dintre cei 26 de suspecți care aveau Notificări Roșii emise pe numele lor.

Aceste cereri reprezentau solicitări de azil în Moldova. Copii ale unora dintre aceste cereri, similare în formulare și structură, au fost găsite în timpul perchezițiilor efectuate la locuința lui Pîrlog.

Cererile se bazau pe politica implementată în timpul mandatului lui Pîrlog ca președinte al CCF, care stipula că, odată ce o țară acordă statut de refugiat unei persoane cu Notificare Roșie sau difuzie, Interpol era obligat să suspende notificarea. Primind cele 26 de cereri, Interpol a procedat conform acestei reguli.

Suspecții au depus ulterior cereri oficiale de azil în Moldova și, deși acestea nu au fost procesate conform procedurilor obligatorii, li s-au atribuit numere oficiale de dosar. Când CCF a încercat să verifice legitimitatea cererilor, Serviciul de Migrație al Moldovei, condus de un alt asociat al lui Pîrlog, le-a confirmat autenticitatea. În cele din urmă, Interpol a eliminat Notificările Roșii.

Conform procurorilor, Pîrlog și complicii săi au câștigat zeci de milioane de dolari din această schemă, continuând să depună cereri pentru eliminarea Notificărilor Roșii până în februarie 2024, în timp ce anchetatorii Interpol și procurorii avansau în investigarea cazului.

 

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

UPDATE: Bloomberg: Fostul ministru al justiției și fostul șef SIS – autorul schemei de ocolire a notificărilor roșii Interpol

Dezmințire:

IPN dezminte informațiile publicate în articol intitulat „Bloomberg: Fostul ministru al justiției și fostul șef SIS – autorul schemei de ocolire a notificărilor roșii Interpol” din 26 decembrie 2024 și susține că acuzațiile aduse domnului Vitalie Pîrlog sunt nefondate și nu se bazează pe dovezi concrete.

Informațiile referitoare la implicarea lui într-o presupusă "schemă internațională de corupție" sunt eronate și nu au nicio bază factuală; afirmația conform căreia domnul Vitalie Pîrlog ar fi creat și exploatat o "lacună" în structura Interpol este incorectă, mai ales că el în calitatea sa de fost președinte al Comisiei de Control al Fișierelor Interpol (CCF), nu avea autoritatea de a modifica structura sau politicile Interpol. IPN recunoaste că suspendarea notificărilor roșii pentru persoanele cu statut de solicitanți de azil sau refugiat este o practică standard a Interpol, bazată pe convenții internaționale, și nu o "lacună" creată de el. Mai mult, IPN dezminte informațiile privind obținerea de către domnul Vitalie Pîrlog a unor sume de bani în mod ilegal, mai exact de la cei 26 suspecți menționați în articolul publicat anterior, și recunoaște că nu există dovezi care să susțină aceste acuzații.

Știrea inițială

Fostul ministru al justiției și șef al Serviciului de Informații și Securitate al R. Moldova, Vitalie Pîrlog, este autorul și figura centrală în schemă internațională de corupție privind eliminarea Notificărilor Roșii Interpol, scrie IPN cu referire la Bloomberg.

Potrivit autorilor articolului, Pîrlog ar fi exploatat o lacună creată chiar de el în 2017 în structura Interpol, iar în toamna anului 2022, împreună cu complicii săi, a început să pună în aplicare un plan pentru acordarea de azil infractorilor în Moldova.

Lacuna creată de Pîrlog constă în faptul că Interpol era obligat să suspende Notificările Roșii și difuziile (solicitări neconfirmate de arestare trimise direct de state) pentru persoanele care obțineau statutul de refugiat.

Pîrlog și ceilalți suspecți, conform Bloomberg, au condus o schemă internațională de corupție, percepând milioane zeci de dolari pentru eliminarea Notificărilor Roșii pentru 26 de persoane căutate pentru infracțiuni precum fraude financiare și trafic de droguri.

Clienții lor nu erau infractori mărunți. Printre aceștia se numărau un bancher rus și fiul unui fost prim-ministru al Kârgâzstanului. Cel puțin jumătate dintre ei erau cetățeni chinezi. Ce aveau în comun aceste persoane, pe lângă resursele financiare și conexiunile lor, era faptul că recent li s-a oferit azil în Moldova.

Schema privind acordarea de azil a funcționat aproximativ șase luni – din mijlocul anului 2022 până la începutul anului 2023, când Interpol a început să-i acorde atenție și a deschis o investigație oficială.

Nici Pîrlog, nici avocatul său nu au răspuns la e-mailurile și apelurile jurnaliștilor Bloomberg.

În noiembrie, presa moldovenească a relatat că locuința sa și alte bunuri din țară au fost puse sub sechestru.

Dosar

În prezent, Pîrlog este principalul suspect, conform autorilor articolului.

După ce s-a alăturat Interpol în 2016 și a fost numit președinte al Comisiei pentru Controlul Fișierelor (CCF) a Interpol, Pîrlog a lucrat ca consilier în administrația prezidențială în Moldova și a avansat rapid în cariera sa din Ministerul Justiției. De asemenea, a condus Serviciul de Informații și Securitate al Moldovei.

Pîrlog a părăsit Interpol în aprilie 2022 și, potrivit anchetatorilor, a început să pregătească operațiunea de acordare a azilului câteva luni mai târziu.

În toamna anului 2022, Pîrlog și un avocat moldovean au început să redacteze cereri concise în numele fiecăruia dintre cei 26 de suspecți care aveau Notificări Roșii emise pe numele lor.

Aceste cereri reprezentau solicitări de azil în Moldova. Copii ale unora dintre aceste cereri, similare în formulare și structură, au fost găsite în timpul perchezițiilor efectuate la locuința lui Pîrlog.

Cererile se bazau pe politica implementată în timpul mandatului lui Pîrlog ca președinte al CCF, care stipula că, odată ce o țară acordă statut de refugiat unei persoane cu Notificare Roșie sau difuzie, Interpol era obligat să suspende notificarea. Primind cele 26 de cereri, Interpol a procedat conform acestei reguli.

Suspecții au depus ulterior cereri oficiale de azil în Moldova și, deși acestea nu au fost procesate conform procedurilor obligatorii, li s-au atribuit numere oficiale de dosar. Când CCF a încercat să verifice legitimitatea cererilor, Serviciul de Migrație al Moldovei, condus de un alt asociat al lui Pîrlog, le-a confirmat autenticitatea. În cele din urmă, Interpol a eliminat Notificările Roșii.

Conform procurorilor, Pîrlog și complicii săi au câștigat zeci de milioane de dolari din această schemă, continuând să depună cereri pentru eliminarea Notificărilor Roșii până în februarie 2024, în timp ce anchetatorii Interpol și procurorii avansau în investigarea cazului.

 

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025