Piramidele financiare: Cum evităm capcanele?

Orice om ar dori să-și crească economiile cât mai mult și cât mai repede posibil. De această dorință profită organizatorii de piramide financiare, cu toate că acestea în niciun caz nu pot fi considerate instrumente de economisire, contrar închipuirilor multor persoane naive. Banca Națională a Moldovei, într-un ciclu de materiale realizat în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, atenționează că toate piramidele financiare se prăbușesc întotdeauna, aceasta fiind doar o chestiune de timp. Potrivit BNM, nu există nicio garanție că persoanele își vor putea recupera banii investiți, transmite IPN.

BNM explică faptul că o piramidă financiară este un sistem în care participanții primesc venituri nu din investiții reale, ci din contribuțiile noilor participanți. De obicei, organizatorii unei piramide financiare promit niște rentabilități foarte mari (de exemplu, 300% anual). Primii participanți, încântați de o investiție atât de profitabilă, povestesc despre succesul lor cunoscuților, ceea ce duce la creșterea numărului de participanți la piramidă. În același timp, banii colectați nu sunt direcționați către investiții, adică nu sunt înmulțiți pe piața de capital sau în sectorul de producție, ci sunt, pur și simplu, redistribuiți de la noii participanți către cei vechi. În acest fel, într-o piramidă câștigă numai primii participanți și organizatorii ei, care dispar cu banii strânși de la ultimele valuri de participanți.

Cei care pun la cale o piramidă financiară, de regulă, promit rentabilități fantastice, de zeci de ori mai mari decât dobânzile medii la depozite bancare sau randamentele valorilor mobiliare. Astfel de acțiuni sunt însoțite de publicitatea agresivă cu îndemnuri de a investi cât mai repede – „Grăbește-te! Fii primul!” – la televiziune, pe internet, în transportul public; organizarea de evenimente mari cu multă lume. De asemenea, este vorba despre site-uri web colorate cu o abundență de fotografii cu peisaje tropicale, care sugerează bunăstarea la care va ajunge investitorul.

Publicitatea insistă că „profitul este garantat”, ceea ce niciodată nu se întâmplă în cazul investițiilor reale, pentru că profitul, de fapt, reprezintă plata pentru risc – cu cât rentabilitatea e mai mare, cu atât e mai mare și riscul. Dar totodată, sunt vagi răspunsurile la întrebările despre modul în care vor fi investiți banii și care este sursa profiturilor atât de mari. Un alt indiciu este lipsa oricăror informații despre fondatorii, documentele de constituire și situația financiară a firmei care strânge banii. Uneori se prezintă documente false.

„Escrocii folosesc din ce în ce mai des mediul online și metodele de „prelucrare” la distanță a victimelor. Unele piramide au niște site-uri web sofisticate, care ne pot face să credem că e vorba de o afacere mare și serioasă. Alte piramide, din contra, nu au deloc site-uri proprii, ci funcționează în mod exclusiv în mesagerii ca WhatsApp, Telegram etc.”, explică BNM.

Persoanelor li se recomandă să studieze informațiile despre companie, documentele de constituire, rapoartele și licențele acesteia. Dacă nu există astfel de documente sau acestea se dovedesc a fi false, este clar că este vorba despre o piramidă financiară sau o altă organizație frauduloasă.

„Ce să facem dacă totuși am investit bani într-o piramidă financiară? În primul rând, încercăm să ne adresăm companiei cu cererea de a returna banii investiți. Este bine dacă avem documente care confirmă faptul că banii au fost transferați. Dacă nu am reușit să ne recuperăm banii, atunci putem anunța Comisia Națională a Pieței Financiare despre suspiciunile noastre. Scriem o plângere la procuratură. Clarificăm în prealabil toate faptele pe care le cunoaștem despre organizație și reprezentanții acesteia”, mai recomandă Banca Națională.

Cabinetul de miniștri se întrunește în ședință /Casa Guvernului, intrarea din strada Pușkin /ora 10:00/.

Au loc loc consultări publice cu privire la proiectul de lege pentru modificarea Codului Electoral /Parlament, Sala Europa /ora 10:00/.

Mișcarea obșteasca Suveraniștii Moldovei și organizația obșteasca ADOR Orașul meu organizează o conferință de presă cu tema: „Rezultatele Conferinței ortodoxe online „Protecția unității Ortodoxiei în Moldova”. Anunțarea rezoluției adoptate în cadrul conferinței” /Infotag /ora 11:00/.

Primăria municipiului Chișinău desfășoară consultări publice cu privire la Studiile de fundamentare „Cooperare teritorială” și „Circulație și transporturi”, elaborate în cadrul procesului de reactualizare a Planului Urbanistic General Chișinău 2040 /Pretura sectorului Centru /ora 13:00/.

Agenția de Investiții organizează ateliere dedicate moldovenilor stabiliți în străinătate în cadrul Zilei ușilor deschise, organizată cu prilejul Zilelor diasporei 2026 /Agenția de Investiții /ora 14:00/.

Au loc consultări publice cu privire la proiectul de lege pentru modificarea Codului Electoral /Sala Universității de Stat din Comrat, str. Galațana nr. 17 /ora 15:00/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Piramidele financiare: Cum evităm capcanele?

Orice om ar dori să-și crească economiile cât mai mult și cât mai repede posibil. De această dorință profită organizatorii de piramide financiare, cu toate că acestea în niciun caz nu pot fi considerate instrumente de economisire, contrar închipuirilor multor persoane naive. Banca Națională a Moldovei, într-un ciclu de materiale realizat în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, atenționează că toate piramidele financiare se prăbușesc întotdeauna, aceasta fiind doar o chestiune de timp. Potrivit BNM, nu există nicio garanție că persoanele își vor putea recupera banii investiți, transmite IPN.

BNM explică faptul că o piramidă financiară este un sistem în care participanții primesc venituri nu din investiții reale, ci din contribuțiile noilor participanți. De obicei, organizatorii unei piramide financiare promit niște rentabilități foarte mari (de exemplu, 300% anual). Primii participanți, încântați de o investiție atât de profitabilă, povestesc despre succesul lor cunoscuților, ceea ce duce la creșterea numărului de participanți la piramidă. În același timp, banii colectați nu sunt direcționați către investiții, adică nu sunt înmulțiți pe piața de capital sau în sectorul de producție, ci sunt, pur și simplu, redistribuiți de la noii participanți către cei vechi. În acest fel, într-o piramidă câștigă numai primii participanți și organizatorii ei, care dispar cu banii strânși de la ultimele valuri de participanți.

Cei care pun la cale o piramidă financiară, de regulă, promit rentabilități fantastice, de zeci de ori mai mari decât dobânzile medii la depozite bancare sau randamentele valorilor mobiliare. Astfel de acțiuni sunt însoțite de publicitatea agresivă cu îndemnuri de a investi cât mai repede – „Grăbește-te! Fii primul!” – la televiziune, pe internet, în transportul public; organizarea de evenimente mari cu multă lume. De asemenea, este vorba despre site-uri web colorate cu o abundență de fotografii cu peisaje tropicale, care sugerează bunăstarea la care va ajunge investitorul.

Publicitatea insistă că „profitul este garantat”, ceea ce niciodată nu se întâmplă în cazul investițiilor reale, pentru că profitul, de fapt, reprezintă plata pentru risc – cu cât rentabilitatea e mai mare, cu atât e mai mare și riscul. Dar totodată, sunt vagi răspunsurile la întrebările despre modul în care vor fi investiți banii și care este sursa profiturilor atât de mari. Un alt indiciu este lipsa oricăror informații despre fondatorii, documentele de constituire și situația financiară a firmei care strânge banii. Uneori se prezintă documente false.

„Escrocii folosesc din ce în ce mai des mediul online și metodele de „prelucrare” la distanță a victimelor. Unele piramide au niște site-uri web sofisticate, care ne pot face să credem că e vorba de o afacere mare și serioasă. Alte piramide, din contra, nu au deloc site-uri proprii, ci funcționează în mod exclusiv în mesagerii ca WhatsApp, Telegram etc.”, explică BNM.

Persoanelor li se recomandă să studieze informațiile despre companie, documentele de constituire, rapoartele și licențele acesteia. Dacă nu există astfel de documente sau acestea se dovedesc a fi false, este clar că este vorba despre o piramidă financiară sau o altă organizație frauduloasă.

„Ce să facem dacă totuși am investit bani într-o piramidă financiară? În primul rând, încercăm să ne adresăm companiei cu cererea de a returna banii investiți. Este bine dacă avem documente care confirmă faptul că banii au fost transferați. Dacă nu am reușit să ne recuperăm banii, atunci putem anunța Comisia Națională a Pieței Financiare despre suspiciunile noastre. Scriem o plângere la procuratură. Clarificăm în prealabil toate faptele pe care le cunoaștem despre organizație și reprezentanții acesteia”, mai recomandă Banca Națională.

Două nave comerciale deținute de companii turcești au fost atacate cu drone în Marea Neagră, iar mai mulți membri ai echipajelor au fost răniți. Autoritățile de la Ankara condamnă incidentele și avertizează că intensificarea atacurilor asupra transportului maritim civil poate afecta siguranța navigației și aprovizionarea cu produse alimentare, transmite IPN.

Ministerul turc de Externe a anunțat că atacurile au avut loc după ce navele au plecat luni seara din portul rusesc Novorossiisk. Mai mulți membri ai echipajelor au fost răniți, iar starea lor este monitorizată.

Ankara și-a exprimat îngrijorarea față de extinderea conflictului dintre Rusia și Ucraina în Marea Neagră, subliniind că incidentele afectează transportul maritim civil. Ministerul turc de Externe a făcut apel la toate părțile implicate să ia măsuri urgente pentru garantarea siguranței navigației, avertizând că riscurile asupra rutelor comerciale pot avea consecințe asupra aprovizionării cu alimente.

Potrivit platformei de monitorizare a traficului maritim MarineTraffic, navele vizate – Yasar și Nadezhda – navighează sub pavilionul Panama și Camerun, însă sunt deținute de companii turcești.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025