Juriștii CRJM critică un șir de măsuri pentru reformarea justiției, propuse de candidații la prezidențiale

Toți cei 11 candidați la prezidențiale au inclus în program măsuri legate de statul de drept, pledează pentru independența justiției și combaterea corupției, însă măsurile propuse sunt în mare parte declarative și nu conțin soluții fezabile. Este concluzia Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), prezentată în noul studiu publicat miercuri și prezentat la IPN, în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit raportului, candidații și-au concentrat mesajele în jurul reformei justiției, propunând măsuri ce variază de la evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor până la schimbări fundamentale în structura sistemului juridic.

„Un exemplu notabil este propunerea repetată a creării unui tribunal anticorupție, care ar trebui să combată marile cazuri de corupție. Cu toate acestea, raportul subliniază că un asemenea tribunal ar necesita resurse substanțiale, iar sistemul actual, care folosește judecători specializați în cazurile de corupție, a dovedit deja o eficiență crescută”, explică președintele CRJM, Ilie Chirtoacă.

Maia Sandu, actualul șef al statului, continuă să susțină evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor, pentru asigurarea integrității sistemului judiciar. Ea mai propune consolidarea instituțiilor anticorupție și a celor responsabile de recuperarea bunurilor infracționale. Cu toate acestea, raportul subliniază că multe dintre aceste măsuri depășesc competențele președintelui, necesitând colaborarea cu alte instituții.

În timp ce Renato Usatîi susține schimbarea formei de guvernare într-o republică prezidențială, precum și introducerea unui sistem de alegere directă a judecătorilor și procurorului general, juriștii afirmă că aceste măsuri, deși atractive pentru electorat, ridică probleme serioase de fezabilitate și de compatibilitate cu standardele internaționale privind independența justiției.

Vasile Tarlev își propune reabilitarea „deținuților politici” și revizuirea dosarelor penale, dar termenul „deținut politic” este interpretabil și poate duce la abuzuri sau confuzii publice, notează experții.

Ion Chicu promovează eliminarea implicării externe în evaluarea judecătorilor și optează pentru capacitatea internă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). În acest caz, juriștii avertizează că eliminarea experților internaționali poate reduce transparența și imparțialitatea procesului de evaluare.

Potrivit raportului CRJM, mai mulți candidați și-au axat programele pe măsuri populiste greu de implementat. De exemplu, propunerile de schimbare a formei de guvernare, alegerea directă a judecătorilor sau lichidarea unor instituții importante, precum Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Centrul Național Anticorupție (CNA), riscă să submineze eforturile de reformă și să creeze instabilitate în sistemul juridic, constată CRJM.

Un alt exemplu este promisiunea făcută de Andrei Năstase, care insistă asupra alegerii directe a procurorului general și a judecătorilor Curții Supreme de către cetățeni. Deși acest lucru ar putea fi perceput ca o modalitate de sporire a transparenței, raportul avertizează că această măsură riscă să politizeze substanțial justiția, compromițând independența acesteia.

Evaluarea generală a raportului indică faptul că, deși toți candidații recunosc importanța reformării sistemului de justiție și consolidării statului de drept, majoritatea măsurilor propuse fie sunt neclare, fie depășesc atribuțiile funcției prezidențiale. Reformele reale, cum ar fi consolidarea instituțiilor anticorupție și asigurarea independenței justiției, necesită un plan coerent și o colaborare interinstituțională pe termen lung, afirmă experții CRJM.

Programele electorale reflectă, în mare parte, dorințe politice populiste, care, în lipsa unui plan clar de implementare și a resurselor necesare, riscă să rămână simple promisiuni electorale, concluzionează juriștii. Astfel, provocarea majoră a alegerilor este dacă aceste promisiuni vor putea fi traduse în acțiuni concrete, care să contribuie la consolidarea statului de drept în Republica Moldova, se arată în raportul CRJM.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Municipiul Chișinău găzduiește cea de-a XI-a ediție a festivalului sportiv internațional „Taur de aur” (23-26 iulie) /Manejul de Atletism /ora 10:30/.

Seniorii din capitală sunt invitați la o nouă ediție a spectacolelor muzicale, desfășurate în cadrul Proiectului socio-cultural de weekend „Dialog între generații” (25-26 iulie) /Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” /ora 16:00/.

În sectoarele capitalei organizează campionatul municipal la șah și joc de dame pentru seniori /25-26 iulie/.

Primăria municipiului Chișinău desfășoară în sectoarele capitalei iarmaroace și târguri cu produse și mărfuri autohtone /25-26 iulie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Juriștii CRJM critică un șir de măsuri pentru reformarea justiției, propuse de candidații la prezidențiale

Toți cei 11 candidați la prezidențiale au inclus în program măsuri legate de statul de drept, pledează pentru independența justiției și combaterea corupției, însă măsurile propuse sunt în mare parte declarative și nu conțin soluții fezabile. Este concluzia Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), prezentată în noul studiu publicat miercuri și prezentat la IPN, în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit raportului, candidații și-au concentrat mesajele în jurul reformei justiției, propunând măsuri ce variază de la evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor până la schimbări fundamentale în structura sistemului juridic.

„Un exemplu notabil este propunerea repetată a creării unui tribunal anticorupție, care ar trebui să combată marile cazuri de corupție. Cu toate acestea, raportul subliniază că un asemenea tribunal ar necesita resurse substanțiale, iar sistemul actual, care folosește judecători specializați în cazurile de corupție, a dovedit deja o eficiență crescută”, explică președintele CRJM, Ilie Chirtoacă.

Maia Sandu, actualul șef al statului, continuă să susțină evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor, pentru asigurarea integrității sistemului judiciar. Ea mai propune consolidarea instituțiilor anticorupție și a celor responsabile de recuperarea bunurilor infracționale. Cu toate acestea, raportul subliniază că multe dintre aceste măsuri depășesc competențele președintelui, necesitând colaborarea cu alte instituții.

În timp ce Renato Usatîi susține schimbarea formei de guvernare într-o republică prezidențială, precum și introducerea unui sistem de alegere directă a judecătorilor și procurorului general, juriștii afirmă că aceste măsuri, deși atractive pentru electorat, ridică probleme serioase de fezabilitate și de compatibilitate cu standardele internaționale privind independența justiției.

Vasile Tarlev își propune reabilitarea „deținuților politici” și revizuirea dosarelor penale, dar termenul „deținut politic” este interpretabil și poate duce la abuzuri sau confuzii publice, notează experții.

Ion Chicu promovează eliminarea implicării externe în evaluarea judecătorilor și optează pentru capacitatea internă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). În acest caz, juriștii avertizează că eliminarea experților internaționali poate reduce transparența și imparțialitatea procesului de evaluare.

Potrivit raportului CRJM, mai mulți candidați și-au axat programele pe măsuri populiste greu de implementat. De exemplu, propunerile de schimbare a formei de guvernare, alegerea directă a judecătorilor sau lichidarea unor instituții importante, precum Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Centrul Național Anticorupție (CNA), riscă să submineze eforturile de reformă și să creeze instabilitate în sistemul juridic, constată CRJM.

Un alt exemplu este promisiunea făcută de Andrei Năstase, care insistă asupra alegerii directe a procurorului general și a judecătorilor Curții Supreme de către cetățeni. Deși acest lucru ar putea fi perceput ca o modalitate de sporire a transparenței, raportul avertizează că această măsură riscă să politizeze substanțial justiția, compromițând independența acesteia.

Evaluarea generală a raportului indică faptul că, deși toți candidații recunosc importanța reformării sistemului de justiție și consolidării statului de drept, majoritatea măsurilor propuse fie sunt neclare, fie depășesc atribuțiile funcției prezidențiale. Reformele reale, cum ar fi consolidarea instituțiilor anticorupție și asigurarea independenței justiției, necesită un plan coerent și o colaborare interinstituțională pe termen lung, afirmă experții CRJM.

Programele electorale reflectă, în mare parte, dorințe politice populiste, care, în lipsa unui plan clar de implementare și a resurselor necesare, riscă să rămână simple promisiuni electorale, concluzionează juriștii. Astfel, provocarea majoră a alegerilor este dacă aceste promisiuni vor putea fi traduse în acțiuni concrete, care să contribuie la consolidarea statului de drept în Republica Moldova, se arată în raportul CRJM.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Un nou tronson al Șoselei Muncești a intrat în proces de reabilitare. Primăria municipiului Chișinău anunță că au început lucrările de frezare a carosabilului pe sectorul cuprins între strada Arca Moldovei și strada Băcioii Noi, etapă care precede modernizarea integrală a suprafeței asfaltice, transmite IPN.

Pe acest tronson, cu o suprafață de aproximativ 23 de mii de metri pătrați, urmează să fie aplicate două straturi de beton asfaltic, să fie reabilitate canalele de scurgere a apelor pluviale și amenajate acostamentele cu piatră spartă.

În paralel, pe sectorul dintre strada Arca Moldovei și bulevardul Iuri Gagarin, lucrările de reabilitare prin tehnologia Slurry Seal se apropie de final. În această perioadă este aplicat al doilea strat, cel de uzură, care are rolul de a proteja carosabilul și de a-i prelungi durata de exploatare.

Potrivit municipalității, după finalizarea lucrărilor, Șoseaua Muncești va avea un carosabil modernizat, cu condiții mai bune de circulație și un nivel sporit de siguranță pentru participanții la trafic.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025