Republica Moldova a înregistrat în ultima perioadă multe progrese, fiind aprobate o serie de inițiative legislative în domeniul egalității de gen. A fost în creștere numărul femeilor cu funcții manageriale. S-a dublat numărul femeilor care au devenit deputate, membre în Guvern sau demnitare. Însă femeile continuă să aibă venituri mai mici decât bărbații, diferența între venitul salarial mediu este 13,6%. Și dacă anul trecut s-au înregistrat progrese în domeniul pieței muncii, în ceea ce ține de percepții și stereotipuri privind rolul femeii în societate – aici s-au înregistrat regrese. Constatările aparțin Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, care a prezentat pe 8 martie Indexul Egalității de Gen 2023, analiză efectuată anual de mai bine de zece ani.
Într-o conferință de presă la IPN, Alina Andronache, analistă de politici la CPD, a declarat că nivelul egalității se calculează de la 0 până la 100. Cu cât cifra este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalității este mai înalt. „Indexul se calculează în baza a 30 de indicatori în șase domenii cheie ca: piața muncii, politică, educație, sănătate, acces la resurse, stereotipuri și prejudecăți. Anul acesta valorile ne arată că indexul egalității a scăzut cu un punct față de anul precedent. Și întrebarea cea mai mare este: Cum în ultimii doi ani, când Moldova a înregistrat mai multe progrese în domeniul egalității de gen, aprobând legi importante, totuși a scăzut cu un punct indexul egalității?”, a notat Alina Andronache.
Alexandra Ermolenco, coordonatoare de program la CPD, a menționat că piața muncii este unul dintre cele două domenii în care s-au înregistrat progrese față de anul precedent. Astfel, piața muncii a devenit mai echitabilă față de femei, indexul fiind de 56 de puncte, comparativ cu 55 de puncte în 2022. „Progresul înregistrat se referă în mare parte la trei factori. Primul – am constatat că mai multe femei au început să profeseze domenii considerate masculinizate. Al doilea este că ponderea femeilor în funcțiile decizionale a crescut. Și al treilea factor – am constatat că femeile devin mai prezente în sectorul informal”, a explicat Alexandra Ermolenco.
În domeniul sănătății nivelul egalității de gen a scăzut de la 66 de puncte anul trecut la 65 de puncte în acest an. Rata mortalității generale a crescut cu două puncte procentuale, unul dintre motive fiind efectele de durată ale pandemiei COVID-19. „Analiza pe cauzele de deces indică o rată mai înaltă a mortalității în rândul bărbaților. Cele mai mari inegalități s-au înregistrat în cazul deceselor provocate de atacuri și omucideri – de 8,73 mai mult decât în cazul femeilor și de accidente, intoxicații și răni – de 7,25 mai des se confruntă bărbații decât femeile. Bărbații sunt implicați de regulă în munci mai grele și sunt supuși mai mult riscului. O altă cauză este că adresabilitatea bărbaților la serviciile medicale este destul de scăzută”, mai spus Alexandra Ermolenco.
Directoarea executivă a Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Natalia Covrig, a declarat că cel mai semnificativ regres s-a înregistrat în domeniul privind percepțiile și stereotipurile, și anume cele legate de rolul femeilor și al bărbaților în societate. „În mod specific s-au înrăutățit percepțiile populației cu privire la implicarea femeilor în politică și în procese decizionale. Dacă, începând cu anul 2009, datele arătau că 32% din populație considerau că femeile sunt mai puțin capabile și nu ar putea deține funcții de conducere, atunci în 2021 această cifră a coborât la 12%”, a menționat experta. Dar în 2022 s-a produs o ruptură și, brusc, crește ponderea celor care cred că femeile nu trebuie să fie prezente în politică și nu ar fi suficient de capabile pentru funcții de conducere.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.