„Peștele” estic și „undița” europeană pentru Găgăuzia, OP-ED

Print Send by email
04:36, 21 Noi 2017

„Peștele” estic și „undița” europeană pentru Găgăuzia, OP-ED

 

 
Partenerii tradiționali” ai Găgăuziei satisfac necesitățile de moment ale locuitorilor, dar soluționează într-o măsură mai mică problemele-cheie existente. Uniunea Europeană acționează conform altui model...


 

Veaceslav Craciun
 

Sprijin fără precedent


La sudul Moldovei a demarat programul LEADER, orientat spre  dezvoltarea rurală în UTA Găgăuzia și în raionul Taraclia prin intermediul asocierii potențialului localităților din regiune. În data de 15 noiembrie 44 de sate au semnat între ele 8 Acorduri de parteneriat, cu scopul mobilizării organelor locale ale puterii și a locuitorilor pentru cooperarea eforturilor acestora în vederea soluționării sarcinilor economice și ameliorarea accesului spre serviciile publice. După cum se menționează pe pagina oficială a programului de pe Facebook, este vorba despre o inițiativă europeană realizată în Moldova pentru prima dată.  

LEADER este parte a proiectului SARD, scopul căruia constă în dezvoltarea agriculturii și dezvoltarea rurală în UTA Găgăuzia și în raionul Taraclia menționate deja. SARD funcționează deja al doilea an și conform acestuia a fost acordată susținere pe mai multe direcții. În particular, în satele regiunii au fost finanțate circa 40 de proiecte în vederea îmbunătățirii infrastructurii sociale, asigurării accesului la apa potabilă și la reparația drumurilor. Volumul investițiilor europene a constituit 26 milioane de lei, o parte considerabilă de mijloace au alocat și autoritățile regionale.

Din câte se observă, cea mai importantă direcție a SARD-ului o constituie sprijinul financiar acordat startapurilor în domeniul antreprenoriatului, precum și al inițiativelor de dezvoltare a businessului. Pe parcursul ultimilor doi ani Uniunea Europeană a finanțat 30 de proiecte de business, prezentate de către locuitorii din Autonomia Găgăuză și din raionul Taraclia. Au beneficiat de susținere atât întreprinzătorii începători, cât și businessmenii cu mai multă experiență, doritori de a-și extinde afacerile. Datorită acestui lucru, în localitățile din regiune au fost inaugurate linii de producere a fructelor uscate, au fost fondate întreprinderi de prelucrare a lemnului, de fabricare a produselor de panificație, de reparație a mașinilor, precum și de fabricare a cașcavalului și brânzeturilor. Volumul ajutorului pentru fiecare beneficiar de proiect a constituit până la 20 mii de euro. 

Încă un proiect european, care de data aceasta este implementat doar în Găgăuzia, este GAMCON (Gagauzia Modernization Convention). El a demarat în luna aprilie din anul acesta și este realizat de către Agenția Slovacă pentru Politica Externă, Asociația obștească  „Tineretul Găgăuziei” și Universitatea de Stat din Comrat. Bugetul proiectului constituie 850 mii de euro.

GAMCON este orientat spre susținerea programelor de tineret și spre antrenarea tinerilor în viața socială. Potrivit afirmațiilor managerului de proiect, Dumitru Furtuna, sprijinul în formă de grant va fi acordat în astfel de sfere, cum ar fi tineretul și sportul, infrastructura socială, educația și cultura, precum și dezvoltarea turismului.

Găgăuzia și Taraclia dispun de o mai veche experiență de colaborare cu Uniunea Europeană. Totodată, o atât de mare atenție, care i se acordă regiunii în ultimii ani, este fără de precedent. Sunt de remarcat nu doar calitatea programelor sau volumul asistenței, ci și caracterul sistematic al sprijinului. De exemplu, SARD prevede, pe lângă susținerea financiară a întreprinzătorilor, și consultanță din partea experților pe parcursul primei perioade de dezvoltare a businessului. Toate acestea, dar, în mod special, faptul că ajutorul este orientat spre o parte concretă a Republicii Moldova, generează anumite întrebări cu privire la cauzele unui astfel de activism.

Compensații pentru deficitul de atenție

În opinia lui Vadim Ceban, prim-vicebașcan al Găgăuziei, implementarea proiectelor Uniunii Europene în autonomie este determinată de faptul că pe parcursul ultimilor ani regiunea s-a confruntat cu un deficit al asistenței financiare și tehnice de stat, comparativ cu alte raioane din țară. Pentru confirmare, el propune să fie analizată statistica oficială și, în special, volumul investițiilor publice pe cap de locuitor în regiune și în republică. Astfel, volumul investițiilor în activele materiale de lungă durată din contul mijloacelor bugetului de stat calculat la un locuitor a constituit în anul 2014 154,0 lei în Găgăuzia și 648,0 lei - în Republica Moldova. În anul 2015, diferența aceasta s-a majorat: 37,0 de lei pentru Găgăuzia și 522,0 de lei pentru Republica Moldova.

„Concluzia este că Găgăuzia nu a beneficiat în mod sistematic de volumul necesar de investiții din fondurile publice, iar informația respectivă a servit drept unul dintre, repet – unul dintre! – factorii de intensificare a procesului de implementare a proiectelor și de investire de către diverși donatori în regiunea noastră!”, a declarat Ceban, comentând pe rețelele de socializare tema asistenței externe a Autonomiei Găgăuze.

Vorbind despre donatorii externi, Ceban a avut în vedere nu numai Uniunea Europeană, dar și alți parteneri ai Găgăuziei, în special Rusia și Turcia. Însă aceste țări acordă Găgăuziei un mare ajutor în mod tradițional. Specificul ultimilor ani constă în sporirea bruscă a asistenței anume din partea Uniunii Europene. De menționat, că deja de mulți ani Comratul apelează la Uniunea Europeană de a i se acorda regiunii un ajutor consistent și bine orientat. Este posibil ca aceasta este reacția întârziată la această solicitare. Totodată, nu putem exclude și factorul geopolitic, care să însemne interesul Uniunii Europene însăși de a se lupta pentru simpatia Găgăuziei.

Două strategii

În luna februarie 2014, în Găgăuzia a avut loc un referendum consultativ, în cadrul căruia circa 98% dintre alegători s-au pronunțat contra aderării Moldovei la Uniunea Europeană. Raionul Taraclia a susținut atunci referendumul din Găgăuzia în formatul desfășurării în localitățile raionului a adunărilor cetățenilor, la care aceeași chestiune a fost susținută în unanimitate. Ținând cont de faptul că atât populația Găgăuziei, cât și cea din Taraclia susțin standardele europene ale democrației, principiile statului de drept, posedă într-o mare măsură cetățenia uneia dintre țările Uniunii Europene, iar în timpul dezbaterilor asupra drepturilor minorităților naționale și atribuțiilor teritoriilor autonome apelează la experiența europeană, atunci bilanțul plebiscitului din februarie te face să pui la îndoială raționalitatea opțiunii și să presupui că imaginea negativă a Europei a fost exagerată în mod artificial.

Dacă cineva are dubii în ceea ce privește stările de spirit ale locuitorilor din Găgăuzia și din raionul Taraclia, exprimate în cadrul referendumului din anul 2014, putem face trimitere la sondajul sociologic, pe care l-a desfășurat în regiune peste doi ani de zile Institutul de Politici Publice (IPP). Cifrele nu sunt chiar atât de categorice, dar sunt totuși destul de relevante: contra aderării la Uniunea Europeană s-au pronunțat 79% dintre locuitorii Găgăuziei (82,9% din locuitorii raionului Taraclia), iar pentru aderare – 3,1% din populația Găgăuziei (5,1% din cea a raionului Taraclia), ceilalți ori nu au răspuns, ori au fost indeciși.

Nu ne putem aștepta ca felul în care Uniunea Europeană acordă asistența să aibă un efect rapid și să schimbe brusc starea de spirit a locuitorilor Găgăuziei. Aceasta totuși nu este ajutor umanitar, pe care mulți ani la rând îl acordă regiunii Rusia și Turcia. Făcând donații de utilaj medical, de unității de mijloace tehnice speciale și de cărți, edificând obiective ale suprastructurii sociale, „partenerii tradiționali” ai Găgăuziei satisfac cerințele de moment ale locuitorilor, dar soluționează într-o măsură mai mică problemele-cheie.

Uniunea Europeană acționează după un alt model: pe lângă componenta socială, principala asistență este acordată pentru dezvoltarea mediului de afaceri și stimularea inițiativei civice. Adică, aceasta este o ilustrare relevantă a cunoscutei istorii despre ce e mai bine: să-i oferi săracului pește proaspăt, ca el să mănânce pe săturate, sau o undiță, ca el să învețe să se asigure singur.

De exemplu, conform proiectului SARD, până la sfârșitul anului 2018 se planifică să se deschidă circa 155 locuri noi de muncă. E puțin probabil ca astăzi lucrul acesta să îmbunătățească imaginea Uniunii Europene, dar acestea vor constitui investiții, care vor da rezultat într-o perspectivă medie și îndepărtată. În afară de faptul că atare proiecte revigorează sectorul real al economiei, ele contribuie la consolidarea clasei de întreprinzători activi, care își identifică succesul lor cu standardele și resursele europene. Creșterea cantitativă și calitativă a acestui grup al societății poate să influențeze, în ultima instanță, în mod mult mai eficient atât opinia publică cât și autoritățile, determinând o realitate politică nouă a regiunii.

 
Veaceslav Craciun, Comrat

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.

04:36, 21 Noi 2017

Alte știri

09 Octombrie 2013
RSS
Prin Acordul de Asociere Moldova se aliniază unei politici externe comune CAMPANIE IPN
free
26 Iunie 2017
Petru Macovei: Pentru un jurnalist reputația este cel mai important lucru
free
31 Martie 2015
Moldova riscă să primească mai puține finanțări din exterior, analist
free
08 Octombrie 2013
După patru luni, poliția se spală pe mâini în cazul mașinii parcate de-a curmezișul trotuarului
free
26 Iunie 2017
Rolul partenerilor europeni în achizițiile de electricitate trebuie fortificat, opinie
free
Restabilirea livrărilor de electricitate din regiunea transnistreană și slăbiciunea factorului european, OP-ED
free
06 Decembrie 2013
Descinderile la Liceul Blaga sunt un început, vor urma alte provocări din partea Rusiei, analiști
free
26 Iunie 2017
RETROSPECTIVA ȘTIRILOR din Fluxul IPN „Integrare Europeană”, 19-25 iunie 2017
free
06 Decembrie 2013
Decizia CC va crea disensiuni în societate, dar fără efecte mari, opinii
free
20 Octombrie 2015
Ion Dron: Nu mă tem de protestatarii din piață sau de la Parlament, mi-i frică de instigatori
free
Igor Boțan: Cred că toți politicienii au pufușor pe botișor
free
13 September 2017
Opinii împărțite privind candidatul la șefia Ministerului Apărării
free
18 Februarie 2016
Acordul cu FMI este o precondiție pentru dezvoltarea relațiilor cu partenerii, expert
31 Martie 2015
Experți despre raportul lui Pirkka Tapiola
free
Situația în Republica Moldova este gravă, experți
free
12 September 2017
Victor Ciobanu: Frauda bancară poate fi estimată la 52 de miliarde de lei
free
13 September 2017
Propunerea de modificare a Constituției este o inițiativă benefică, opinie
free
12 September 2017
Iulian Chifu: Participarea la exerciții militare este compatibilă cu neutralitatea
free
08 Octombrie 2013
Aplicarea legilor întârzie, monitorizare
free
19 Octombrie 2015
Igor Boțan: După decapitarea PLDM avem o alianță majoritară de conjunctură