Cine și de ce complică relațiile moldo-ruse? Experții IPN

Print Send by email
10:53, 17 Oct 2018

Cine și de ce complică relațiile moldo-ruse? Experții IPN

Videoconferința din 16 octombrie 2018 cu participarea purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, a urmărit scopul să ne convingă că situația politică din Moldova complică relațiile moldo-ruse. Răspunzând la întrebările participanților și pentru a fi convingătoare, diplomatul rus a oferit o apreciere mai desfășurată a proceselor din Republica Moldova: „Noi urmărim toate procesele, le analizăm și încercăm, în pofida acelor procese politice interne, pe alocuri contradictorii, și a celor declarații contradictorii pe care le fac nu doar politicienii, pentru că politicienii de asta și sunt politicieni, dar deja și demnitarii, reprezentanți ai diferitor ramuri de stat, în pofida acestora, încercăm să dezvoltăm relații bilaterale complexe cu acest stat. Deși acest lucru nu este unul simplu, ținându-se cont de declarațiile diametral opuse care sosesc cu frecvență de la Chișinău”.

Acest gen de aprecieri, suprapus pe potențialul celor două țări – Republica Moldova și Federația Rusă, are menirea să ne convingă că autoritățile, în general clasa politică moldovenească, ar avea un comportament nerezonabil în raport cu Federația Rusă. Astfel, Republica Moldova și-ar dăuna sieși prin politică internă și externă inadecvată pe care o promovează. Desigur, este o concluzie implicită, indusă, dar ea este susținută de atitudinea Mariei Zaharova față de parteneriatele multilaterale pe care le dezvoltă Republica Moldova: nu există o problemă în dezvoltarea unui parteneriat moldo-rus concomitent cu dezvoltarea relațiilor cu uniuni – fie ele europene sau din fostul spațiu CSI, organizații mondiale sau alte state. Însă, cu siguranță faptul care nu generează dinamism în relațiile bilaterale moldo-ruse este poziția neconstructivă a structurilor europene care pun în raport cu Republica Moldova întrebarea „sau cu noi sau cu altcineva”.  

Desigur, actualmente reprezentanții Federației Ruse încearcă să dreagă busuiocul, afirmând că Rusia nu s-a opus proceselor integraționiste multidimensionale. Dar noi resimțim până în prezent efectele embargourilor Federației Ruse, introduse împotriva Republici Moldova înainte de summit-ul UE de la Vilnius unde urma să fie parafat Acordul de Asociere al Republicii Moldova cu UE. În acest sens, măsurile Federației Ruse au fost preventive și descurajatoare, întrucât au fost introduse încă pe 10 septembrie 2013, cu mai bine de două luni înaintea summit-ului UE din 28-29 noiembrie 2013. Ne amintim și care a fost motivația președintelui Vladimir Putin pentru descurajarea Republicii Moldova și Ucrainei de a parafa și, respectiv, a semna acordurile de asociere cu UE – anticiparea eventualului flux de reexport a produselor europene pe piața rusă, în regim de liber schimb, prin țările semnatare ale DCFTA: „Dacă vecinii noștri vor accepta liberalizarea regimurilor vamale cu UE, atunci piața Ucrainei va fi inevitabil invadată de produse calitative, la prețuri mici, care vor elimina produsele ucrainene de pe propria piață... în astfel de condiții țările Uniunii Vamale trebuie să întreprindă măsuri de protecție”. Și măsurile de protecție au urmat imediat:

- Deja la 10 septembrie 2013, doar peste trei săptămâni de la exprimarea îngrijorărilor ipotetice ale președintelui Vladimir Putin, Rospotrebnadzor, instituția specializată în protecția drepturilor consumatorilor din Federația Rusă, a suspendat importul de vinuri moldovenești, invocând că embargoul ar fi fost legat de pretențiile față de calitatea băuturilor alcoolice livrate din Republica Moldova;
- Din 21 iulie 2014, Federația Rusă a decis să interzică importul de fructe și legume din Republica Moldova. Autoritățile de la Moscova au declarat că au găsit în mai multe loturi de fructe un dăunător, numit molia orientală, iar în cazul conservelor a fost invocată nerespectarea normelor de marcare și identificare a mărfii;
-Pe 1 august 2014, Guvernul Federației Ruse a adoptat o hotărâre de introducere a taxelor vamale la importul de mărfuri din Moldova, care a intrat în vigoare în data de 1 septembrie 2014. Acestea au fost stabilite „la nivelul ratelor tarifului vamal unic din Uniunea Vamală”. Taxele au fost introduse față de 19 poziții, inclusiv carne, legume, fructe, cereale, făină, zahăr, semințe de floarea soarelui, bere, vin și alte băuturi alcoolice, spirt, mobilă. Acestea au fost consecințele avertismentelor că vor fi luate „măsuri de protecție”, dacă se va dovedi că Acordul de Asociere afectează economia rusă.

Măsuri similare au fost aplicate și față de Ucraina. Dar în acest context este de remarcat că partenerii din Uniunea Vamală a Federației Ruse – Belarus și Kazahstan, s-au opus inițiativei introducerii taxelor vamale. Este curios că partenerii Federații Ruse nu estimau la fel de dramatic pericolele ipotetice ale eventualului reexport din țările semnatare ale acordurilor de asociere și liber schimb cu UE. Curiozitatea e deosebit de accentuată în cazul Republicii Moldova, dacă luăm în considerare că volumul comerțului Federației Ruse cu țara noastră reprezenta la acel moment doar 0.2% din volumul total al comerțului extern. La un astfel de volum al comerțului Federației Ruse cu Republica Moldova, pericolul subminării economiei ruse de pe urma reexportului în regim de liber schimb trebuia, desigur, fundamentat științific, scoțând în evidență și schemele ilegale.   

Curiozitățile nu se termină însă la constatarea salutării de către Federația Rusă a eforturilor integraționiste multilaterale ale Republicii Moldova. Vorba e că și anumite forțe politice interne din Republica Moldova s-au angajat în acest proces. Astfel, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a căutat să justifice cascada de embargouri ale Federației Ruse împotriva Republicii Moldova. În schimb, președintele Vladimir Putin a acceptat să se fotografieze alături de liderii PSRM în prejma campaniei electorale din 30 noiembrie 2014. Evident, șeful statului rus nu a îndemnat cetățenii moldoveni să voteze PSRM, pur și simplu, de pe panourile electorale ale PSRM, i-a lăsat să se priceapă de partea cui este. În cadrul videoconferinței, din 16 octombrie 2018, oficialul rus, Maria Zaharova, ne-a asigurat că și de acum înainte va fi la fel.

Actualmente, poziția retușată a Federației Ruse, exprimată de Maria Zaharova, este împărtășită și de șeful statului, Igor Dodon. Începând cu anul curent, șeful statului a făcut un șir de declarații la summit-urule de la Sankt-Petersburg, Crans Montana, Erevan etc., care se rezumă la faptul că „interesele naționale ne dictează să construim și o politică economică echilibrată. Cooperarea în contextul mai multor proiecte integraționiste este un mare beneficiu pentru țara noastră. Moldova întreține acorduri de liber schimb cu Uniunea Europeană, cu Comunitatea Statelor Independente”. Adică, se rezumă exact la ceea ce ne îndemna UE să facem în 2013, înaintea summit-ului de la Vilnius.   

Făcând concluzii pe marginea videoconferinței demnitarului rus, Maria Zaharova, nu putem să trecem cu vederea că evenimentele dramatice din Ucraina și-au luat startul în octombrie 2013, după avertismentele Federației Ruse de a introduce embargouri împotriva republicilor post-sovietice care intenționau să semneze acordurile de asociere și liber schimb cu UE. Actualmente, putem doar deplânge starea de degradare a situației regionale, din care face parte și Republica Moldova. Contextul regional se înrăutățește dramatic și din cauză schismei din cadrul Ortodoxiei, provocate de conflictul ruso-ucrainean. Iar acest context, sugerează o întrebare legitimă față de autoritățile Federației Ruse – de ce Marea Britanică a reușit să edifice un Commonwealth of Nations, cu participarea a 53 de state, cu aproximativ 1/3 din populația lumii, iar Federația Rusă e pe muchie de a pierde speranța că e posibil de a edifica ceea ce numește ea Russkii Mir? Nu oare pentru că în loc să ajute fostele republici sovietice, de fapt, le supune presiunilor? 

Experții IPN

10:53, 17 Oct 2018
Principalul, scurt pe doi – Sinteza IPN din 17 octombrie 2018
Fiind întrebată într-o videoconferință dacă Federația Rusă va continua să sprijine regiunea transnistreană, în cazul în care situația cu privire la instituirea controlului comun la frontiera moldo-ucraineană va genera anumite…
05:01, 18 Oct 2018

Alte știri

16 Octombrie 2018
RSS
Principalul, scurt pe doi – Sinteza IPN din 15 octombrie 2018
free
28 August 2018
Octavian Țâcu: Statalitatea și independența sunt subminate timp de aproape trei decenii
free
29 August 2016
Sergiu Prodan: Cei nostalgici după URSS sunt de fapt dezamăgiți
free
23 Noiembrie 2015
Ion Tăbârță: Campania electorală din regiunea transnistreană e caracterizată de o confruntare
27 August 2013
Politica externă a determinat în mare parte politica internă a Moldovei independente, analiști
free
28 Mai 2013
Guvernul va fi ales căci partidele nu sunt pregătite pentru alegeri anticipate, dezbateri
free
29 Martie 2013
Societatea civilă se poate uni ca să fie auzită de clasa politică, Igor Boțan
free
29 August 2016
Mihail Lupașco: Toate părțile societății trebuie să-și exprime opinia, dar într-un dialog pașnic
free
02 September 2015
Ludmila Andronic: Dreptul la viață privată al politicienilor trebuie respectat
free
08 Mai 2014
La Bălți niciodată nu au fost tendințe spre conflicte, ciclu tematic IPN
free
27 August 2013
Caracterul oscilant al politicii externe aduce puține beneficii Moldovei independente
free
19 Iunie 2013
Alianța Anticorupție solicită repetat informații de la procurori privind condamnarea lui Guma
free
05 Iunie 2013
61% dintre moldoveni nu știu nimic despre Summitul de la Vilnius, sondaj
free
27 Mai 2013
Vineri elevii vor participa la careul de sfârșit de an școlar
29 August 2016
Republica Moldova are nevoie de relații economice cu toți partenerii, Emil Ciobu
free
27 August 2013
Natalia Gherman: Transformarea țării are cel mai bun model de dezvoltare cunoscut până în prezent - UE
free
11 Iunie 2013
E o idee bună ca miniștrii să-și facă propria echipă, analist
free
07 Mai 2013
La prima rundă de consultări cu PLDM nu s-a vorbit despre candidatul la funcția de premier
free
23 Aprilie 2013
PLDM ar putea înainta un nou candidat la funcția de prim-ministru, Anatol Țăranu
free
19 Aprilie 2013
Persoanele cu pașapoarte de tip sovietic nu vor putea participa la alegeri
free

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Institutul pentru Democrație

La 10 octombrie 2018, cu sprijinul UE, a avut loc un seminar de instruire a cadrelor didactice din mediul rural din Găgăuzia pentru cunoașterea metodelor moderne de predare a drepturilor omului în școală

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Live streamConferințe IPN [HD] Asociația ,,UNIREA - ODIP"
Conferințe IPN [HD] Fundația Roma AwarenessConferințe IPN [HD] | Centrul pentru Jurnalism Independent
Vezi toate
banner creditex