Cine și de ce complică relațiile moldo-ruse? Experții IPN

Print Send by email
10:53, 17 Oct 2018

Cine și de ce complică relațiile moldo-ruse? Experții IPN

Videoconferința din 16 octombrie 2018 cu participarea purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, a urmărit scopul să ne convingă că situația politică din Moldova complică relațiile moldo-ruse. Răspunzând la întrebările participanților și pentru a fi convingătoare, diplomatul rus a oferit o apreciere mai desfășurată a proceselor din Republica Moldova: „Noi urmărim toate procesele, le analizăm și încercăm, în pofida acelor procese politice interne, pe alocuri contradictorii, și a celor declarații contradictorii pe care le fac nu doar politicienii, pentru că politicienii de asta și sunt politicieni, dar deja și demnitarii, reprezentanți ai diferitor ramuri de stat, în pofida acestora, încercăm să dezvoltăm relații bilaterale complexe cu acest stat. Deși acest lucru nu este unul simplu, ținându-se cont de declarațiile diametral opuse care sosesc cu frecvență de la Chișinău”.

Acest gen de aprecieri, suprapus pe potențialul celor două țări – Republica Moldova și Federația Rusă, are menirea să ne convingă că autoritățile, în general clasa politică moldovenească, ar avea un comportament nerezonabil în raport cu Federația Rusă. Astfel, Republica Moldova și-ar dăuna sieși prin politică internă și externă inadecvată pe care o promovează. Desigur, este o concluzie implicită, indusă, dar ea este susținută de atitudinea Mariei Zaharova față de parteneriatele multilaterale pe care le dezvoltă Republica Moldova: nu există o problemă în dezvoltarea unui parteneriat moldo-rus concomitent cu dezvoltarea relațiilor cu uniuni – fie ele europene sau din fostul spațiu CSI, organizații mondiale sau alte state. Însă, cu siguranță faptul care nu generează dinamism în relațiile bilaterale moldo-ruse este poziția neconstructivă a structurilor europene care pun în raport cu Republica Moldova întrebarea „sau cu noi sau cu altcineva”.  

Desigur, actualmente reprezentanții Federației Ruse încearcă să dreagă busuiocul, afirmând că Rusia nu s-a opus proceselor integraționiste multidimensionale. Dar noi resimțim până în prezent efectele embargourilor Federației Ruse, introduse împotriva Republici Moldova înainte de summit-ul UE de la Vilnius unde urma să fie parafat Acordul de Asociere al Republicii Moldova cu UE. În acest sens, măsurile Federației Ruse au fost preventive și descurajatoare, întrucât au fost introduse încă pe 10 septembrie 2013, cu mai bine de două luni înaintea summit-ului UE din 28-29 noiembrie 2013. Ne amintim și care a fost motivația președintelui Vladimir Putin pentru descurajarea Republicii Moldova și Ucrainei de a parafa și, respectiv, a semna acordurile de asociere cu UE – anticiparea eventualului flux de reexport a produselor europene pe piața rusă, în regim de liber schimb, prin țările semnatare ale DCFTA: „Dacă vecinii noștri vor accepta liberalizarea regimurilor vamale cu UE, atunci piața Ucrainei va fi inevitabil invadată de produse calitative, la prețuri mici, care vor elimina produsele ucrainene de pe propria piață... în astfel de condiții țările Uniunii Vamale trebuie să întreprindă măsuri de protecție”. Și măsurile de protecție au urmat imediat:

- Deja la 10 septembrie 2013, doar peste trei săptămâni de la exprimarea îngrijorărilor ipotetice ale președintelui Vladimir Putin, Rospotrebnadzor, instituția specializată în protecția drepturilor consumatorilor din Federația Rusă, a suspendat importul de vinuri moldovenești, invocând că embargoul ar fi fost legat de pretențiile față de calitatea băuturilor alcoolice livrate din Republica Moldova;
- Din 21 iulie 2014, Federația Rusă a decis să interzică importul de fructe și legume din Republica Moldova. Autoritățile de la Moscova au declarat că au găsit în mai multe loturi de fructe un dăunător, numit molia orientală, iar în cazul conservelor a fost invocată nerespectarea normelor de marcare și identificare a mărfii;
-Pe 1 august 2014, Guvernul Federației Ruse a adoptat o hotărâre de introducere a taxelor vamale la importul de mărfuri din Moldova, care a intrat în vigoare în data de 1 septembrie 2014. Acestea au fost stabilite „la nivelul ratelor tarifului vamal unic din Uniunea Vamală”. Taxele au fost introduse față de 19 poziții, inclusiv carne, legume, fructe, cereale, făină, zahăr, semințe de floarea soarelui, bere, vin și alte băuturi alcoolice, spirt, mobilă. Acestea au fost consecințele avertismentelor că vor fi luate „măsuri de protecție”, dacă se va dovedi că Acordul de Asociere afectează economia rusă.

Măsuri similare au fost aplicate și față de Ucraina. Dar în acest context este de remarcat că partenerii din Uniunea Vamală a Federației Ruse – Belarus și Kazahstan, s-au opus inițiativei introducerii taxelor vamale. Este curios că partenerii Federații Ruse nu estimau la fel de dramatic pericolele ipotetice ale eventualului reexport din țările semnatare ale acordurilor de asociere și liber schimb cu UE. Curiozitatea e deosebit de accentuată în cazul Republicii Moldova, dacă luăm în considerare că volumul comerțului Federației Ruse cu țara noastră reprezenta la acel moment doar 0.2% din volumul total al comerțului extern. La un astfel de volum al comerțului Federației Ruse cu Republica Moldova, pericolul subminării economiei ruse de pe urma reexportului în regim de liber schimb trebuia, desigur, fundamentat științific, scoțând în evidență și schemele ilegale.   

Curiozitățile nu se termină însă la constatarea salutării de către Federația Rusă a eforturilor integraționiste multilaterale ale Republicii Moldova. Vorba e că și anumite forțe politice interne din Republica Moldova s-au angajat în acest proces. Astfel, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a căutat să justifice cascada de embargouri ale Federației Ruse împotriva Republicii Moldova. În schimb, președintele Vladimir Putin a acceptat să se fotografieze alături de liderii PSRM în prejma campaniei electorale din 30 noiembrie 2014. Evident, șeful statului rus nu a îndemnat cetățenii moldoveni să voteze PSRM, pur și simplu, de pe panourile electorale ale PSRM, i-a lăsat să se priceapă de partea cui este. În cadrul videoconferinței, din 16 octombrie 2018, oficialul rus, Maria Zaharova, ne-a asigurat că și de acum înainte va fi la fel.

Actualmente, poziția retușată a Federației Ruse, exprimată de Maria Zaharova, este împărtășită și de șeful statului, Igor Dodon. Începând cu anul curent, șeful statului a făcut un șir de declarații la summit-urule de la Sankt-Petersburg, Crans Montana, Erevan etc., care se rezumă la faptul că „interesele naționale ne dictează să construim și o politică economică echilibrată. Cooperarea în contextul mai multor proiecte integraționiste este un mare beneficiu pentru țara noastră. Moldova întreține acorduri de liber schimb cu Uniunea Europeană, cu Comunitatea Statelor Independente”. Adică, se rezumă exact la ceea ce ne îndemna UE să facem în 2013, înaintea summit-ului de la Vilnius.   

Făcând concluzii pe marginea videoconferinței demnitarului rus, Maria Zaharova, nu putem să trecem cu vederea că evenimentele dramatice din Ucraina și-au luat startul în octombrie 2013, după avertismentele Federației Ruse de a introduce embargouri împotriva republicilor post-sovietice care intenționau să semneze acordurile de asociere și liber schimb cu UE. Actualmente, putem doar deplânge starea de degradare a situației regionale, din care face parte și Republica Moldova. Contextul regional se înrăutățește dramatic și din cauză schismei din cadrul Ortodoxiei, provocate de conflictul ruso-ucrainean. Iar acest context, sugerează o întrebare legitimă față de autoritățile Federației Ruse – de ce Marea Britanică a reușit să edifice un Commonwealth of Nations, cu participarea a 53 de state, cu aproximativ 1/3 din populația lumii, iar Federația Rusă e pe muchie de a pierde speranța că e posibil de a edifica ceea ce numește ea Russkii Mir? Nu oare pentru că în loc să ajute fostele republici sovietice, de fapt, le supune presiunilor? 

Experții IPN

10:53, 17 Oct 2018

Alte știri

12 Noiembrie 2015
RSS
Lilia Snegureac: Partidele politice, cu desăvârșire, sunt discreditate
free
22 Mai 2014
Ambasadorul ungar despre perspectivele europene ale Republicii Moldova
free
12 Noiembrie 2015
Ecaterina Mardarovici: Alegerile anticipate nu sunt o soluție, trebuie să le cerem o guvernare mai bună
free
29 Octombrie 2015
Scenarii posibile după demisionarea Guvernului Streleț
free
05 Noiembrie 2014
Igor Dodon este agentul Rusiei și recurge la trucuri electorale, opinii
free
05 Mai 2017
Sic!: Vom trăi bine peste un an
free
29 Octombrie 2015
Iulian Chifu: Chișinăul riscă să rămână fără 150 de milioane de euro
free
13 Martie 2014
Dacă Moldova dorește perspectivă europeană clară, trebuie să o ceară, europarlamentar
free
02 September 2016
Scena electorală: îmbulzeală pe dreapta, puțină agitație pe centru și liniște pe stânga
free
12 Noiembrie 2015
Dezbateri IPN: Viziuni asupra procesului de negocieri privind formarea coaliției de guvernare
free
20 Mai 2015
Republica Moldova nu poate să-și asigure securitatea de sine stătător, experți
free
20 Noiembrie 2014
Soluții de la concurenții electorali: infrastructura drumurilor și transportul. Ciclu IPN. Alegeri-2014
free
19 Decembrie 2013
CAMPANIE IPN Opoziția – ce a avut de pierdut și de câștigat după criza politică
free
26 Iulie 2018
Moldova în epoca post-adevăr, Experții IPN
free
03 Iulie 2017
RETROSPECTIVA ȘTIRILOR din Fluxul IPN „Integrare Europeană”, 26 iunie – 2 iulie 2017
free
20 Mai 2015
Experții sunt rezervați privind rezultatele summitului de la Riga pentru Moldova
free
07 Mai 2015
Opinii împărțite privind plasarea lui Ilan Shor în arest la domiciliu
free
22 August 2013
Colaborarea moldo-chineză a intrat într-o nouă etapă, Andrian Candu
free
26 Iulie 2018
Anatol Țăranu: Factorul politic poate fi adus în normă fie printr-o reformă de sus, fie printr-o revoluție de jos
free
14 Mai 2015
Adam Michnik: Presa moldovenească trebuie să fie mai combativă
free

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Institutul pentru Democrație

La 10 octombrie 2018, cu sprijinul UE, a avut loc un seminar de instruire a cadrelor didactice din mediul rural din Găgăuzia pentru cunoașterea metodelor moderne de predare a drepturilor omului în școală

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Live streamConferințe IPN [HD] Asociația ,,UNIREA - ODIP"
Conferințe IPN [HD] Fundația Roma AwarenessConferințe IPN [HD] | Centrul pentru Jurnalism Independent
Vezi toate
banner creditex