Olga Coptu: Migranții moldoveni sunt patrioți și au deprinderi ale democrațiilor occidentale. Interviu IPN

Print Send by email
05:15, 17 Aug 2017

Olga Coptu: Migranții moldoveni sunt patrioți și au deprinderi ale democrațiilor occidentale. Interviu IPN

Bineînțeles, este un păcat să plece foarte multă lume din Republica Moldova, dar contribuția diasporei nu sunt doar acele remitențe, și în niciun caz nu ele sunt esența. Contribuția diasporei se vede în viața de zi cu zi, în atitudine, în experiența de viață și de democrație pe care ei au căpătat-o în țara de destinație. Ei vin acasă cu o altă mentalitate, cu o altă abordare, ei vin cu propuneri concrete, ei vin cu proiecte” – acestea sunt o parte din aprecierile fenomenului migrației și a migranților moldoveni, oferite de Olga Coptu, președinta Biroului Relații cu Diaspora în interviul realizat de Sabina Rebeja, cu ocazia apropiatelor Zile ale Diasporei și Programului DOR.
--


- Deja al patrulea an consecutiv, se vor desfășura Zilele Diasporei. Ediția din acest an are un anumit specific, comparativ cu precedentele?

- Zilele Diasporei se petrec în Republica Moldova în luna august, la nivel central și local. Programul din acest an începe cu Ziua Ușilor Deschise la Guvern. Aici vom avea un dialog deschis, tranșant și transparent și, sperăm noi, constructiv, cu diaspora. Pe de o parte, reprezentanții Guvernului le vor vorbi celor din afară despre ultimele realizări, la ce se lucrează, unde sunt probleme, de exemplu, se vor purta discuții pe dimensiunea acordurilor de protecție socială. După care vom merge la Palatul Republicii, unde împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și integrării Europene vom desfășura atelierul „Diplomația și Diaspora”, în care ne propunem să avem o discuție dintre reprezentanții corpului diplomatic al Republicii Moldova în afara țării cu diaspora.

La Guvern avem prezentarea ultimei cartografii a diasporei în 6 țări în care avem cel mai mare număr de moldoveni. Este vorba de Italia, Rusia, Israel, Portugalia, Marea Britanie. În baza studiilor date, noi putem vedea tendințele, unde au migrat mai mulți, care au fost problemele din ultimii ani în legătură cu criza, care au fost tendințele de reimigrare în interiorul Uniunii Europene a cetățenilor noștri.

A doua zi, mergem cu toții la Festivalul Gustar unde în acest an avem amenajată o zonă aparte dedicată diasporei care se numește „Moldova de oriunde”. Îi invităm acasă pe conaționalii noștri ca să prezinte țările de destinație prin gastronomia specifică, târg expozițional și număr artistic. Duminică avem Cupa Diasporei la mini-fotbal. De mai mulți ani avem mai multe ediții la mini-fotbal în Portugalia ,de exemplu. Ar fi cazul să joace și acasă. Duminică vor juca patru echipe, inclusiv echipe ale Guvernului și echipe ale Diasporei.

- Câți conaționali din diaspora sunt așteptați să participe la Zilele Diasporei și care sunt țările cele mai active?

- Tradițional, cele mai active sunt Italia, Portugalia, Federația Rusă, dar avem reprezentanți din peste 24 de țări, vor veni și Kazahstanul și Georgia, Statele Unite, Canada și Liban. Avem reprezentanți din toate colțurile lumii care sunt bineveniți și așteptați acasă. La fel sunt binevenite nu doar proiectele cu care vin, ci și criticile lor, problemele puse pe tapet așa ca împreună să găsim o soluție la aceste probleme.

- Migrația poate avea atât efecte negative, cât și efecte pozitive pentru dezvoltarea țării. Cum poate contribui diaspora la dezvoltarea Republicii Moldova, în contextul social-politic și economic actual?

-
O problemă majoră în perioada anilor 2005 și mai devreme, până în 2012, a fost cea a copiilor abandonați. În ultimii cinci ani, noi avem o tendință de reîntregire a familiilor. Practic, majoritatea celor care au plecat au adus copii împreună cu ei. De aceea avem un număr tot mai mic de elevi în școlile din Republica Moldova și un număr constant în creștere în țările de destinație. Faza cu reîntregirea familiilor a fost oarecum caracteristică acum câțiva ani, la momentul actual suntem în perioada de stabilizare și înrădăcinare a diasporei noastre în țările gazdă.

Dacă vorbim de efectul negativ al migrației, bineînțeles că aceasta implică o serie de probleme, pentru țara de origine în special. Aceste probleme țin de depopularea Republicii Moldova, îmbătrânirea populației, populația aptă pleacă și contribuie la fondul de pensii în țările de destinație. Conform statisticilor din ultimul an, opt miliarde de euro a fost contribuția migraților în Italia în sistemul de pensii italian, pe când noi în Republica Moldova ne confruntăm cu un deficit bugetar enorm la acest capitol. Sunt teme care ne preocupă și care trebuie privite în ansamblu.

Dacă vorbim de beneficiile pentru țara de origine, bineînțeles este un păcat să plece foarte multă lume din Republica Moldova, dar contribuția diasporei nu sunt doar acele remitențe, și în niciun caz nu ele sunt esența. Contribuția diasporei se vede în viața de zi cu zi, în atitudine, în experiența de viață și de democrație pe care ei au căpătat-o în țara de destinație. Ei vin acasă cu o altă mentalitate, cu o altă abordare, ei vin cu propuneri concrete, ei vin cu proiecte. În Moldova s-au implicat mulți migranți la nivel local, fie că iluminează o stradă sau repară o sală sportivă etc.

- Ce oferă actualmente Republica Moldova cetățenilor dornici să investească și să revină acasă pentru totdeauna, cum îi susține?

- Dacă vorbim de diaspora înalt calificată, atunci noi, prin ultimul program organizat împreună cu Organizația Internațională pentru Migrație, am selectat opt persoane înalt calificate din afara țării, care la nivel de cabinet al ministrului se va implica în elaborarea de politici publice. Nu în ultimul rând, avem programul Diaspora Engagement Hub, prin care în ultimul an au fost acordate circa 62 de granturi pentru diasporă, fie realizate în țara de destinație, cum ar fi centrele educaționale deschise pentru studierea limbii române, proiectele de abilitare a femeilor din diasporă, fie la nivel local, în țara de origine. În ultimii ani, diaspora este mult mai mult decât activă.

Către 2017, noi am observat o dorință a diasporei de a se implica activ în programe și proiecte. De la Nord la Sud există proiecte realizate de diasporă. Avem proiecte în turism, cultură etc. Avem parteneriate regionale tematice, ceea ce presupune ca cel puțin două asociații din diasporă, împreună cu un ONG de acasă să elaboreze și implementeze un proiect comun. Astfel noi am încurajat asociațiile să se cunoască între ele. Un exemplu de proiect ar fi construcția de stații pentru autobuze și microbuze în satul Horodiște, Călărași. Cel mai des diaspora are deschiderea sufletească pentru localitatea natală, legătura emoțională este ceea ce contează. 

- Biroul Relații cu Diaspora are misiunea de a elabora politici în domeniul diasporei. Care sunt cele mai importante realizări și așteptări pe această filieră la ora actuală?

- Cel mai des misiunea BRD nu este foarte corect interpretată de diasporă. Uneori sunt așteptări prea mari de la noi și noi nu putem să acoperim toate necesitățile ei sau nu este de competența noastră. Misiunea BRD este de a rămâne deschis spre soluționarea problemelor diasporei sau spre facilitarea rezolvării anumitor probleme cu instituțiile competente. Activitatea noastră este multisectorială și cel mai des se intersectează activitățile mai multor ministere. Pentru asta au fost instituite puncte focale la nivel central. Există persoane la nivel de fiecare minister și agenție de stat care sunt responsabile pe diasporă.

În următoarea ședință de Guvern, există pe ordinea de zi două proiecte de Hotărâri de Guvern ale BRD. Ceea ce ne propunem actualmente, este extinderea punctelor focale, adică să selectăm persoane responsabile pe diasporă și la nivel local. Autoritățile publice locale vor avea doar de câștigat prin crearea acestor punți cu diaspora. A doua Hotărâre de Guvern se referă la planul de reintegrare a cetățenilor Republicii Moldova reveniți de peste hotare în anii 2017-2020. Aici este vorba de o activitate de orientare a migraților reveniți și de stimulare a investițiilor.

Revenirea conaționalilor foarte mult depinde de perspectiva copiilor lor la revenire. Or, asta este cauza principală pentru care ei se îngrijorează. Trebuie să facem politici și să le asigurăm așa condiții copiilor migranților la noi în școală, ca ei să se simtă cât mai puțin stresați de aceste schimbări sociale, ambianță sau program școlar. Pentru a doua jumătate a anului 2017, avem la fel multe activități care țin de regulamente, instruiri la nivel local, realizarea planului pentru reintegrare și elaborarea ghidului pentru cetățenii reveniți.

- Aveți dreptate, un subiect aparte îl constituie situația copiilor din diasporă. Pentru ei, deja al cincilea an consecutiv se desfășoară programul de vară DOR. Ce se urmărește prin acest program în general și anul acesta în particular și cum intenționează BRD să valorifice pe viitor acțiunile ce vizează copii din diaspora?

- DOR este un program dedicat copiilor din diasporă și care se termină de fiecare dată cu lacrimi la despărțire. O sută de copii din 14 țări, dar și din Republica Moldova, revin acasă să cunoască tot ce avem noi mai frumos în țară. Timp de o săptămână ei au parte de un program excepțional, cunosc personalități marcante din teatru, din alte domenii, au parte de vorbitorii cei mai buni. De asemenea, le vor fi prezentate realizările celor de acasă, ei trebuie să cunoască specificul țării. Vorbim despre copii care în mare parte sunt născuți în afara țării, mulți dintre ei nu au fost niciodată acasă sau pentru perioade scurte de timp, doar în vacanță. Ei au cunoscut buneii și rudele, dar nu au reușit să cunoască ce are de spus Republica Moldova lumii.

Tinerii vor participa în cadrul programului la ateliere de dans popular, de meșteșugărit, de cioplit în lemn, de lucru în lut. Toate aceste acțiuni se completează cu elementele culturii noastre de care ei iau cunoștință în această perioadă scurtă de timp. Este un program care reușește să coaguleze comunicarea dintre ei, deoarece pe parcursul programului vor vorbi în limba română. Și în acest an copii se vor bucura de lucruri foarte autentice, ca și în anii precedenți.

Ce ține de planurile pentru viitor, este foarte important să vedem cum putem continua susținerea deschiderii Centrelor Educaționale în diasporă. În al doilea rând, BRD-ul cu partenerii ar trebui să identifice o soluție pentru implicarea adolescenților. Copiii mai mari, în goana de a se identifica cu adolescenții din țara de destinație, fie italieni, englezi sau portughezi, oarecum au tendința de a se debarasa de tot ce este reprezentativ originii sale. Este important să reușim să-i menținem în orbita de interes a Republicii Moldova, să menținem această legătură emoțională și să putem construi acele programe special pentru adolescenți și studenți.

- Dacă ne-ați descrie profilul unui migrant moldovean într-o țară străină, ce calități ar poseda neapărat?

- Patrioți. Se implică în promovarea țării, în viața politică, inclusiv proteste pe care le organizează, ceea ce este foarte important. Sunt cu deprinderi ale democrațiilor occidentale, aici vorbim de altfel de atitudine, corectitudine, punctualitate. Nu în ultimul rând, sunt oameni care se integrează bine în țările de destinație.

05:15, 17 Aug 2017

Alte știri

25 Martie 2013
RSS
Câteva semnale de anticipate pe fundalul negocierilor privind contiuarea guvernării în AIE 3
free
22 Martie 2013
Ocupațiile și averile candidaților la funcția de procuror general
free
21 Martie 2013
Igor Boțan: Criza politică a fost precedată de una morală
free
20 Martie 2013
Președintele îi împinge pe politicieni să urgenteze identificarea unor soluții, opinie
free
Agenția de presă IPN are două case noi
free
18 Martie 2013
Câteva semne de război la negocierile de pace pentru AIE 3
free
Agenția de presă Info-Prim Neo nu mai este. Este IPN
free
16 Martie 2013
Un an cu șef de stat acceptat de unii și contestat de alții
free
12 Martie 2013
72 de mii de apartamente au datorii de peste 1000 de lei la plata pentru căldură
free
01 Martie 2013
Filat va fi premier "până la sfârșitul lumii"
free
28 Februarie 2013
Președintele, îndemnat să se implice mai mult în soluționarea conflictelor politice
free
Nicolae Timofti trebuie să fie un arbitru pentru liderii partidelor de guvernare, opinie
free
Liderii politici vor mima o împăcare, Oazu Nantoi
free
25 Februarie 2013
Bombă cu neutroni în curtea (fostei?) AIE
free
22 Februarie 2013
Dombrovskis: Ritmul bun al Moldovei în sfera eurointegrării se cere apreciat la justa valoare
free
15 Februarie 2013
AIE: digul s-a rupt. Scenarii pentru refacere sau pentru inundații și catastrofe? Cu post-scriptum
free

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Transparency International Moldova

Notă de poziție: Noile modificări la Legea cetățeniei Republicii Moldova - un risc de legalizare a mijloacelor financiare de origine frauduloasă

DORfest.md

DORfest: 2 zile de celebrare a Spiritului și Tradițiilor strămoșești

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Președintele  CNO este învinuit de spălare de mijloace financiare bugetare.Conferințe IPN [HD] | Rezultatele lotului național la Campionatului Mondial de Muaythai.
Conferințe IPN [HD] | UNIREA - ODIP. Bilanțul Caravanei Unirii.Conferințe IPN [HD] |Implicarea copiilor în munci - normalitate sau exploatare prin muncă?
Vezi toate
banner creditex