Puterea diasporei în alegerile din Moldova – între percepții și realități, OP-ED
Print Send by email
05:07, 11 Feb 2019
 

 

Mobilizarea diasporei din Occident este esențială pentru îmbunătățirea discursului și acțiunilor din politica locală, degradate puternic după scrutinul din 2014...

 

Dionis Cenușa
 

Votul din 24 februarie 2019 pune țara în față unei răscruci, al cărui caracter pare nefavorabil. Scenariile post-electorale de bază sunt pesimiste, deoarece indică fie perpetuarea guvernării oligarhice în frunte cu Partidul Democrat, fie transferarea epicentrului puterii către Socialiști. În oricare din aceste situații, condițiile opoziției s-ar putea cel puțin normaliza. Față de poziția sa marginalizată din prezent, după alegeri, forțele din componența blocului electoral “ACUM” se vor integra în procesul de influențare a deciziilor politice. Acestea vor putea supraveghea guvernarea din interiorul instituțiilor formale și vor face un salt calitativ în exercitarea presiunii asupra guvernării, în comparație cu protestele stradale ale căror impact a fost nesigur și deseori temporar.

În competiția pentru recucerirea instituțiilor de la forțele oligarhice, opoziția contează în mod considerabil pe legitimitatea acordată de voturile diasporei moldovenești occidentale. Capacitatea opoziției de a domina în preferințele electorale ale migranților moldoveni din occident deranjează Partidul Democratic, care nu poate cuceri și nici bloca definitiv voința electorală a diasporei. De aceea, prin instalarea sistemului de vot mixt în vara lui 2017, guvernarea nu doar și-a dublat perspectivele electorale, dar și a dispersat votul diasporei. Astfel, în loc de a decide asupra componenței integrale a parlamentului, atât diaspora, cât și susținătorii opoziției din țară, pot influența preponderent numele a 50 de deputați aleși pe liste de partid, dar și a candidatului pentru Europa de Vest. Pentru celelalte 51 de mandate votate în circumscripții uninominale, inclusiv circumscripțiile destinate reprezentării moldovenilor stabiliți în Europa de Est și America de Nord, lupta politică este extrem de neuniformă.

Utilizarea resurselor administrative, cuplate cu resursele financiare abundente, dar și manipularea mediatică, birocratică și legală a procesului electoral de către exponenții Partidului Democrat, complică actuala campanie electorale pentru opoziție. Partidul de la guvernare a înăsprit regulile jocului chiar și pentru Socialiști, care i-au asistat în aranjarea unui mediu electoral totalmente necompetitiv – votul mixt într-un singur tur. Astfel, Socialiștii deja au primit avertizări de a nu folosi resursele administrative ale președintelui Igor Dodon (CEC, 9 Februarie 2019), foarte des aflat în compania lui Vladimir Putin. Pe de altă parte, bucurându-se de o justiție tergiversată, Partidul politic  “Șhor” este ajutat să facă incursiune în electoratul Socialiștilor, al căror slăbire convine Partidului Democrat.

Natura imprevizibilă a rezultatelor alegerilor parlamentare curente trece peste limitele celei observate în scrutinul prezidențial din 2016. Atunci Maia Sandu ar fi obținut victorie, dacă Igor Dodon nu beneficia de ajutorul propagandei Partidului Democrat, transferul masiv de imagine din partea Rusiei și implicarea bisericii. La acel moment, atu-ul electoral al Maiei Sandu a fost conexiunea cu diaspora, care a demonstrat un activism politic istoric, stimulat de imaginea integră a Maiei Sandu și apelurile pro-ruse ale lui Igor Dodon. Același avantaj urma să fie pus în mișcare în alegerile din 2019, dacă nu intervenea PDM, prin introducerea sistemul mixt în 2017, și mai nou, prin interzicerea votării în baza pașaportului expirat (Curtea Constituțională, 14 Ianuarie 2019).

Neasigurarea dreptului la vot contrazice prevederile constituționale (art. 38 al Constituției) și rupe cu practica permisivă și inclusivă față de migranții moldoveni cu actele expirate manifestată de către organul electoral în alegerile din 2010, 2014 și 2016. Potrivit calculelor opoziției, circa 500 mii de migranți moldoveni vor fi excluși de la vot (ACUM, 15 Ianuarie 2019), cifră care contrastează de circa 10 ori cu datele autorităților. Capacitatea maximă de votare demonstrată până acum de către diasporă constă în 138,720 de votanți în turul doi al scrutinului din 2016 (OSCE, 15 Februarie 2017). La alegerile din februarie 2019, prioritatea anunțată a opoziției este de a absorbi maximul voturilor diasporei din Occident. Astfel, opoziția ar putea acumula minimul de 22%, atribuit în sondaje (IRI, 4 Februarie 2019), din cele 50 de mandate votate pe liste de partid. Chiar dacă atenția față de dispoziția electorală a diasporei este puternic vizibilă pe agenda opoziției, aceasta depune eforturi de antrenare a votanților din țară, în particular din afara capitalei.

Votarea în diasporă

Votarea în străinătate urmează să aibă loc în 125 de secții de votare, ceea ce reprezintă cu 25 de secții mai mult decât la alegerile prezidențiale. Dar atât Socialiștii, cât și opoziția, au contestat această decizie și s-au pronunțat pentru multiplicarea secțiilor de votare în Rusia (încă 22 de secții) și respectiv în Italia și alte țările europene (încă 26 de secții). Aceste revendicări au fost considerate nefondate de către Curtea Constituțională (29 ianuarie 2019), care din nou s-a alăturat poziției autorităților la fel ca și în decizia privind neadmiterea votării cu pașaportul expirat.

Victoria pe circumscripții uninominale pentru reprezentarea diasporei (3 mandate din 101 în Parlament) poate fi anticipată reieșind din profilul candidaților. În statele CSI și Asia, unde candidează 7 persoane în 27 secții de votare, șansele candidatului din partea Socialiștilor - Gheorghii Para, sunt cele mai pronunțate. Datorită profilului său profesional, este cert că miza lui este de a atrage moldovenii angajați în sectorul construcțiilor. Un alt avantaj al acestui candidat revine din negocierile ample ale președintelui Igor Dodon pe tema condițiilor de legalizare a migranților moldoveni din Rusia (IPN, 28 Ianuarie 2019).

În statele UE, cel mai puternic candidat din cei 13 înregistrați este Maia Sandu, co-președintele Blocului “ACUM”, care contează pe experiența alegerilor prezidențiale din 2016, când aceasta s-a impus în fața lui Igor Dodon în rândul migranților moldoveni din UE. Lansarea Maiei Sandu pentru această circumscripție a fost motivată de către presa pro-opoziție ca pe o necesitate de a mobiliza peste 100 mii de voturi ale diasporei moldovenești din Europa. Pe lângă aceasta, strategia dată poate spori prezența opoziției în Parlament cu o persoană. Or, eventuala victorie a Maiei Sandu pe circumscripția uninominală în mod automat eliberează un loc pentru altă persoană pe lista de partid a Blocului “ACUM”.

Cele mai incerte prognoze țin de votarea în America de Nord, unde Valeriu Ghilețchi, lider al bisericii baptiste din țară și exponent activ al guvernării (vicespeaker al Parlamentului), participă în alegeri în calitate de candidat independent. Acesta este favorizat în mod deschis în comparație cu ceilalți 12 candidați. Or, autoritățile moldovenești au avizat pozitiv deschiderea a 8 secții de votare din cele 12 stabilite pentru SUA în incintele unor biserici baptiste (NewsMaker, 8 februarie 2019) și la fel contribuie cu resurse administrative pentru a facilita reînnoirea pașapoartelor expirate pentru moldovenii stabiliți în America de Nord (ACUM, 30 Ianuarie 2019).

 

Tabel. Date despre circumscripțiile uninominale pentru diasporă

Circumscripția uninominală pentru diasporă

Numărul de secții de votare / numărul țărilor

Numărul de candidați

Numărul de candidați anunțați drept independenți

Numărul de femei

Europa de est (nr. 49)

27 secții/11 țări

7

2

1

Europa de Vest (nr. 50)

83 secții/23 țări

13

6

6

America de Nord (nr. 51)

15 secții/2 țări

13

9

2

Sursa: Alegeri.md


Rolul diasporei și limitările acesteia

Diaspora este asociată de către partidele politice din Moldova ca o sursă importantă de consolidare a puterii politice și respectiv de fortificare a legitimității interne și externe. Migrația asigură ca dimensiunile diasporei să crească, iar proporțiile acesteia ajung la un moment critic caracterizat prin două dimensiuni. Prima vizează viteza cu care are loc extinderea diasporei și faptul că aceasta ar putea devansa puterea electorală a populației rămase acasă. Cea de-a doua dimensiune implică discriminarea pozitivă în domeniul electoral a diasporei stabilite în Occident, comparativ cu migranții moldoveni angajați la muncă sezonieră sau domiciliați pe termen lung în Rusia.

Problemele demografice și tendințele de migrație în rândul moldovenilor apropie momentul când actorii politici din țară vor dezbate drepturile politice ale diasporei sau necesitatea tratării echitabile a migranților, indiferent de poziționarea lor geografică și respectiv geopolitică. Rezultatele alegerilor parlamentare din 2019 ar putea avea un rol decisiv în revizuirile ulterioare a gradului permis de implicare a diasporei în viața politică a țării. În mare parte, stabilirea raportului de forțe în Parlament ar putea fi influențat de diaspora din Europa. Dinamizarea votului acesteia va crea oportunități politice pentru opoziție, care nu va putea să guverneze, deoarece nu va avea majoritate și refuză orice coaliție cu PDM, dar în schimb poate deveni o opoziție parlamentară robustă.

Așteptările opoziției față de mobilizarea diasporei se lovesc de o realitate severă. Pe de o parte, autoritățile subordonate Partidului Democrat, aplică măsuri preventive pentru a descuraja participarea diasporei la vot – excluderea votanților cu pașapoarte expirate și menținerea numărului de secții de votare la un număr relativ mic, comparativ cu proporțiile diasporei (circa 1 milion). Iar, pe de altă parte, activismul politic al diasporei la aceste alegeri pare a fi mai inferior celui din cadrul prezidențialelor din 2016. Introducerea votului mixt a diminuat în mod obiectiv influența pe care diaspora a început să o conștientizeze și să o însușească odată cu alegerile prezidențiale 2016. În rezultatul complicării deliberate a regulilor de joc de către guvernare, înrolarea diasporei în competiția electorală necesită reînnoirea argumentelor și identificarea unor măsuri de angajare creativă cu diasporă înainte și după alegeri.

Un stimulent adițional pentru mobilizarea votului diasporei în scrutinul din 2019 poate fi sensibilizarea diasporei privind riscurile geopolitice. De fapt, atât denaturarea integrării europene, cât și reorientarea țării spre est, drept scenarii foarte probabile, vor genera perdanți, printre care se vor numără și migranții. De aceea, diaspora trebuie să folosească filosofia electorală și platformele din 2016 pentru a vota în străinătate și a inspira votanții de acasă.

În loc de concluzii...

Diaspora din Moldova face parte din calculele electorale ale opoziției și guvernării, dar cu abordări contrar opuse. Opoziția caută modalități pentru a amplifica voturile din diasporă, iar acțiunile partidului de la guvernare denotă interesul de a limita participarea electorală a migranților moldoveni.

Principala lovitură în potențialul electoral al diasporei s-a făcut încă în 2017 prin introducerea votului mixt. În consecință, migranții moldoveni pot influența doar jumătate din cele 101 de mandate în Parlament, ceea ce poate avea efect descurajator.

Chiar dacă toate sondajele arată că opoziția nu are șanse să câștige alegerile, aceasta are posibilități reale de a se transforma într-o opoziție puternică în interiorul Parlamentului, unde să impună agenda pro-reformă și anti-corupție. De aceea, mobilizarea diasporei din Occident este esențială pentru îmbunătățirea discursului și acțiunilor din politica locală, degradate puternic după scrutinul din 2014.

 
Dionis Cenușa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Activitatea concurenților electorali pe dimensiunea onlineConferințe IPN [HD] | De ce alegerile din 24.02.2019 nu pot avea loc
Conferințe IPN [HD] | Alegerile parlamentare 2019 din perspectiva incluziunii tinerilorConferințe IPN [HD] | Adresarea președintelui AO ,,Protecția Consumatorului" către consumatorii  RM
Vezi toate
banner eac
banner creditex