Premiu pentru spirit găgăuz. În Gagauz-Yeri sunt gata să plătească părinților care-și învață copiii limba maternă, OP-ED
Print Send by email
05:35, 14 Ian 2019
 

 
Paradoxul constă în faptul că problema creării unui mediu de limbă găgăuză se manifestă în sate, unde 95 la sută din locuitori sunt găgăuzi. Cu tendințele în cauză, peste câteva zeci de ani limba găgăuză riscă să devină o limbă a minorității în mediul etnic găgăuz...


 

Veaceslav Craciun
 

În satul Avdarma din Autonomia găgăuză a fost anunțat un experiment neobișnuit: dacă la înscrierea în școală copiii vor poseda la perfecție limba găgăuză, părinții vor primi 10 mii de lei. Scopul inițiativei este de a-i motiva material pe locuitori să cunoască și să-și învețe copiii în limba maternă, care în ultimii ani cedează poziții chiar și în mediul rural. Publicul și autoritățile din regiune nu au dubii că problema limbii poate fi depășită doar prin acțiuni hotărâte, dar metodele alese nu au fost pe placul chiar al tuturor.

Limba ca sursă de câștig

Deputatul Adunării populare a Găgăuziei, Elena Caramit, este una din persoanele care au dat alarma privind situația critică a limbii găgăuze. Pe lângă obligațiunile de deputat, dânsa exercită și funcția de director al liceului din Avdarma și cunoaște nu din auzite starea de lucruri în acest domeniu. Ea spune că din 35 de copii care în anul 2017 s-au înscris în clasa întâia, doar 3 vorbeau fluent limba găgăuză.

„Convorbirile și schimburile de păreri cu oamenii ne-au convins că acasă părinții arareori folosesc limba găgăuză pentru a vorbi cu copiii. Am  hotărât să creăm la noi, în Avdarma, condiții de a-i motiva pe locuitori să comunice cu copiii în familie în limba găgăuză pentru ca în momentul înscrierii lor în clasa întâia ei s-o vorbească liber”, - o citează pe Elena Caramit site-ul oficial al satului.

Cei 10 mii de lei „de motivație” vor fi repartizați din mijloace extrabugetare. După cum a remarcat deputata în APG-Y, inițiativa ei a fost susținută de „mecenatul satului”. Așa sunt numiți frații Cazmalî, născuți în Avdarma (Ilia Cazmalî este unul din fondatorii holdingului „Sheriff” din Tiraspol), care sponsorizează multe proiecte culturale și de infrastructură din localitatea natală.

Aprecierea  temeiurilor de premiere a părinților se va face în cadrul unei conversații cu copiii în limba găgăuză. Programul se referă la elevii care se vor înscrie în clasa întâia în anul 2019. Decizia de continuare a programului în cauză se va lua în funcție de efectul obținut.

„Am conceput aceasta ca pe un experiment și sperăm că această motivație le va fi pe plac părinților și ne va permite să antrenăm în procesul de îngrijire și păstrare a limbii găgăuze un număr mai mare de maturi. Principalul e că mediul de comunicare din familie le va permite copiilor să învețe de la părinți limba maternă și s-o cunoască din copilărie. Avem o obligație în fața generației care vine”, - a relevat Elena Caramit.

Nu banii valorează?

Se prea poate că încasarea banilor pentru cunoașterea limbii materne va da rezultatul scontat, dar va genera problema că valorile și obligațiunile firești să fie asociate pe veci factorului material. Astfel crede conducătorul organizației non-guvernamentale  „Pro-Eurasia” Anatolii Talmaci.  

„E un atentat la bunul simț, e o chestie amorală și depravantă, sunt categoric împotrivă unor asemenea experimente”, - a remarcat pentru IPN Anatolii Talmaci.

De asemenea, el a făcut o paralelă cu edificarea societății democratice în Moldova, care a fost susținută financiar de către partenerii externi ai republicii pe parcursul a 28 de ani. „Dar care , de fapt, astăzi nu există. Iese că valorează nu banii, ci mobilul din noi”,  - a conchis Talmaci.

Limba nu se învață din patriotism

Conform opiniei lui Victor Copușciu, președintele asociației culturale și de iluminare „Aydînnîk”, apelurile patriotice nu vor avea eficiență până când oamenii sunt afectați de anumite dificultăți de ordin economic.

„Istoria ne învață că găgăuzii trebuie să fie motivați pentru a-și cunoaște limba maternă. În acele țări, unde găgăuzii sunt minoritari, nici vorbă nu e despre motivație. Ba dimpotrivă, în fel și chip se încearcă a-i motiva ca ei să-și uite limba și să se autoidentifice altfel. Și găgăuzii din Bugeac au ajuns că basmele bunicelor, cântecele, maani-le populare (catrene de genul strigăturilor – n.a.) nu-i motivează pe părinți să le vorbească odraslelor în limba găgăuză. Cu atât mai mult, funcția în cauză nu e acoperită de puținele apeluri ale oamenilor de creație sau ale reprezentanților puterii”, - a declarat pentru IPN Victor Copușciu.

În această situație, crede el, nu rămâne decât să li se propună părinților aceea ce ar fi ispititor pentru ei.

„Anume acest procedeu au încercat să-l aplice în Avdarma – motivarea cu bani. Dacă locuitorii Găgăuziei ar fi avut venituri medii, dar nu mai jos de orice nivel, ca acum, situația cu limba nu ar fi ajuns în punctul critic. Găgăuzii spun: "Aç ayı oynamaz" („ursul flămând nu joacă”), la fel și omul trebuie hrănit, mai întâi, apoi mai poate fi și învățat”, - a conchis Victor Copușciu.

Minoritari între ai săi

Elena Caramit este unul din autorii „Legii privind extinderea sferei de aplicare a limbii găgăuze”, intrată în vigoare în Găgăuzia de la începutul anului 2019. Documentul prevede adaosuri speciale la salariile profesorilor de limbă găgăuză, precum și profesorilor facultății de cultură națională a Universității de stat din Comrat. O serie de discipline școlare vor fi predate în găgăuză, iar scriitorii și poeții de limbă găgăuză pot conta pe un sprijin financiar.

Și Comitetul Executiv al Autonomiei întreprinde o serie de eforturi în această direcție. La Comrat a fost inaugurată prima grădiniță de copii cu studierea aprofundată a limbii găgăuze. Până în anul 2020 autoritățile Gagauz-Yeri planifică să pună în funcțiune un complex educativ, unde limbii găgăuze i se va acorda prioritate în procesul de instruire. Bugetul Găgăuziei pentru anul 2019 prevede 5 milioane de lei pentru susținerea limbii.

Raționamentul că principalul motiv pentru ca oamenii să-și studieze limba maternă va deveni remunerarea bănească, arată cu-adevărat, straniu. Paradoxul constă în faptul că problema creării unui mediu de limbă găgăuză se manifestă în sate, inclusiv în Avdarma, unde 95 la sută din locuitori sunt găgăuzi. Limba maternă, pur și simplu, este eliminată de limba rusă, care e preferată în comunicare de către oamenii de vârstă medie și tânără. Rusa domină în toate sferele din regiune: lucrări de secretariat, educație, media. Cu tendințele în cauză, peste câteva zeci de ani limba găgăuză riscă să devină o limbă a minorității în mediul etnic găgăuz.

„Limba noastră e pe cale de dispariție”

În subiectul dezvoltării limbii găgăuze autoritățile din regiune contează pe ajutorul Guvernului Republicii Moldova, dar pe parcursul anilor de existență, autonomia a trebuit să se bazeze, în mare parte, pe forțele proprii. De aceea apariția unor inițiative, oficiale sau private, de genul celei din Avdarma, e destul de justificată.  Altă chestie e dacă sunt eficiente și puțin probabil ca cei din Găgăuzia să se ocupe, cu orice scop, de identificarea soluției ideale. În caz contrar, autonomia se va confrunta cu situația când tendințele critice cu limba găgăuză nu vor putea fi depășite. Într-o manieră asemănătoare raționează Güllü Karanfil, figură publică găgăuză, doctor în științe filologice, care crede că experimentul din Avdarma nu ar fi apărut, dacă pericolul dispariției limbii găgăuze nu ar fi atât de real.

Filologul a remarcat pentru IPN că programul de achitare a 10 mii de lei în Avdarma, puțin probabil, va cuprinde un număr mare de familii. „Vor primi bani 4-5 familii și asta va fi corect. Acest țipăt al sufletului poporului găgăuz demonstrează că limba, cu-adevărat, dispare. Aici e esența acestui proiect: oameni, limba noastă moare! Proiectul este un răcnet despre tragedia poporului găgăuz, iar banii sunt doar o modalitate”, - a declarat Güllü Karanfil.

Apelurile alarmiste privind destinul limbii găgăuze sunt frecvente în Autonomie. Acest punct de vedere s-a consolidat în comunitatea găgăuză după anul 2010, când UNESCO a inclus limba găgăuză în atlasul „limbilor lumii, aflate în pericol de dispariție”.

 
Veaceslav Craciun, Comrat

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Campanie electorală  din care sunt eliminate persoanele cu dizabilitățiConferințe IPN [HD] |Iimpactul riscurilor electorale de utilizare a resurselor administrative
Conferințe IPN [HD] | Cum a fost scos din cursa electorală un candidat al poporuluiConferințe IPN [HD] | Activitatea concurenților electorali pe dimensiunea online
Vezi toate
banner eac
banner creditex