 |
|
| Veaceslav Craciun | |
Strada principală a Comratului, capitala autonomiei găgăuze poartă numele lui Vladimir Lenin, dar ar putea să-și schimbe denumirea în cinstea primului președinte al autoproclamatei Republici Găgăuze, Stepan Topal. Rostul oportunității acestei idei a devenit pentru opinia publică găgăuză un subiect de discuții aprinse. Aspectul colateral financiar pare să-și fi găsit o soluție simplă, spre deosebire de problema conștiinței naționale a găgăuzilor, referitor la existența căreia încă există dubii.
„Lenin este găgăuz”
Faptul că în anul 2018, la trei decenii de la renașterea națională a poporului găgăuz, artera principală a centrului lor administrativ mai poartă încă numele simbolului de bază al epocii sovietice reprezintă o curiozitate doar pentru oaspeții din afară. Pentru localnici e o situație de rutină, și nu numai la Comrat. Conducătorul proletariatului mondial este imortalizat în denumirile practic tuturor străzilor principale ale localităților din Gagauz-Yeri. Dacă cineva certat cu istoria ar vrea să aprecieze această realitate, ar avea tot temeiul să presupună că Lenin ori este un găgăuz important, ori a jucat un rol decisiv în istoria poporului găgăuz.
În pofida discrepanței dintre valori, o vreme îndelungată situația practic n-a deranjat pe nimeni. Pentru mulți Lenin a reușit să devină „o vacă sacră”, ocrotită de orice atingere. Din teama de a stârni mânia populiștilor, chiar și o amintire timidă despre rebotezarea străzii principale a Comratului era interpretată ca o provocare antirusă. Iar replicile, corecte din punct de formal, că „orașul are probleme mai importante”, îi face minoritari pe activiștii care pledează pentru o denumire nouă. În rezultat, puținele discuții despre acest subiect arareori au părăsit cadrul rețelelor sociale sau a taclalelor de mahala.
Să-ți cunoști eroii
Subiectul a revenit în spațiul public după 29 septembrie, când a decedat Stepan Topal, unul din fondatorii autoproclamatei Republici Găgăuze, figură proeminentă a spațiului patriotic local. Activiștii au considerat că anume numele lui trebuie să-l schimbe pe cel al lui Vladimir Ilici în denumirea străzii principale. De această dată reprezentanții opiniei publice au reușit să plaseze tema în atenția unor politicieni și organe publice locale. Pe 14 noiembrie primăria Comratului a organizat dezbateri publice la tema redenumirii străzii, care au fost onorate de însuși primarul Serghei Anastasov, câțiva foști și actuali deputați în Adunarea populară (APG-Y - Parlamentul Autonomiei), consilieri municipali și lideri ai unor organizații obștești.
Discuția a fost destul de aprinsă. Unul dintre primii care a lansat ideea de a păstra memoria lui Stepan Topal a fost activistul public Leonid Dobrov, care a spus că denumirea străzilor principale în amintirea liderilor săi este firească și e o practică obișnuită în toate țările. Dar tot el a remarcat că problema nu e simplă, deoarece presupune un efort financiar, în special, cheltuieli pentru înlocuirea documentelor, care ar fi o povară pentru majoritatea locuitorilor. El a opinat că respectivele sume ar putea fi acoperite din contul mijloacelor bugetare.
Momentan a reacționat fostul speaker al APG-Y Dmitrii Constantinov. El a comunicat că este gata să acopere cheltuielile legate de redenumirea străzii Lenin în strada Stepan Topal și a cules aplauzele celor prezenți.
Printre acei care au chemat să nu se grăbească în privința redenumirii a fost ex-deputatul APG-Y Nicolai Dmitrioglo. În viziunea lui, mulți locuitori cu care a discutat propun să se instaleze în amintirea lui Topal un bust comemorativ, dar să nu se umble la denumirea străzii. El a vorbit cu îngrijorare despre soarta monumentului lui Lenin din fața Comitetului executiv al Găgăuziei. „Mai întâi schimbă denumirea străzii, iar apoi or vrea să mute monumentul”, a declarat Dmitrioglo.
Aceste suspiciuni le-a confirmat deputatul Ilya Uzun, care consideră că monumental lui Lenin cu-adevărat trebuie mutat în parc. „S-a consumat o epocă. [La Chișinău] au rebotezat strada în cinstea lui Ștefan cel Mare. E o decizie corectă. Dacă vom ști că Lenin e mare, dar nu vom ști despre măreția lui Ștefan, ce fel de istorie vom avea? Trebuie să ne cunoaștem și să cinstim eroii”, a declarat Uzun.
Chestiunea a „intrat în suspans”
Dezbaterile au fost rezumate de primarul Anastasov, care, judecând după toate, la fel nu e satisfăcut că Lenin face parte din principalele simboluri naționale a găgăuzilor. „Se spune că îl comemorăm pe Lenin. Dar nu este eroul nostru. Avem atâția lideri – ce, trebuie să-i dăm uitării? Ce istorie avem cu Lenin?”, a remarcat edilul.
Cu toate acestea, în pofida dominației vădite a partizanilor redenumirii străzii, în rezultatul discuției așa și nu s-a obținut claritate și inițiativa a „intrat în suspans”. Anastasov n-a spus când ar putea fi inclusă această chestiune în agenda de lucru a consiliului municipal. În schimb, primarul s-a pronunțat în favoarea unor întâlniri și dezbateri suplimentare.
Leonid Dobrov admite că „prudența” lui Anastasov e întemeiată. Pe de o parte, primarul vrea să facă pe plac bașkanului, pentru a „prăvăli” redenumirea, de aceea el va mai recurge la câteva dezbateri. Pe de altă parte, el e convins că dacă o introduce în ordinea de zi, chestiunea va trece.
În căutarea conștiinței naționale
Președintele asociației cultural-educative „Aydînnîk” Victor Copușciu crede că redenumirea oficială a Comratului în strada Președintelui Topal e o chestiune de timp, iar momentul dificil constă în atitudinea populației față de persoana conducătorului revoluției. „Redenumirea începe în cap și până când în capetele majorității stă Lenin cu ideile lui, mișcarea înainte va fi dificilă. Se va dezvolta cu dificultăți antreprenoriatul. Vor exista dificultăți cu transparența deciziilor la toate nivele puterii. Va fi complicat cu pluralitatea de opinii”, a scris Copușciu pe blogul său.
Activității lui Lenin i s-au dat evaluări emotive și în cadrul dezbaterilor din primărie. Dar este, oare, o abordare potrivită pentru identificarea unei soluții pozitive? Orice evaluare a personalităților istorice vizează preferințele politice ale oamenilor și poate conduce la divizarea societății. Dacă inițiativa de redenumire a străzii va urma acest făgaș, ea poate ajunge în impas. Soluția poate fi găsită prin detașarea „trecutului sovietic” de „prezentul antisovietic” și prin abordarea conștiinței naționale a găgăuzilor, care la mulți dintre ei armonizează cu „gena sovietică”.
Iată de ce tentativa de a redenumi o stradă principală nu arată sau, cel puțin, nu trebuie să pară ca o luptă cu trecutul sovietic. E nimic mai mult decât o încercare de a-i oferi un loc adecvat în istoria găgăuzilor a scurtei perioade sovietice.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
