Suspendarea temporară din funcție la care ar putea fi supus din nou președintele Igor Dodon este rușinoasă pentru Republica Moldova, dar și creează suspiciuni asupra capacităților instituției prezidențiale de a fi în armonie cu întregul aparat de stat. Aceste opinii au fost exprimate de unii analiști și juriști, transmite IPN.
Analistul politic Anatol Țăranu crede că suspendarea creează o imagine proastă pentru Republica Moldova. Procedura respectivă spune că legalitatea nu este respectată, legile nu sunt perfecte și nu sunt scrise în așa fel încât să nu lase nicio posibilitate pentru demnitari să ocolească normele legale. „Așa cum este formulată respectiva normă legală, președintele Dodon găsește posibilitatea să explice publicului că el are o asemenea posibilitate să nu semneze. Această situație ne pune într-o lumină proastă în exterior, dar îi face și pe oameni să nu creadă că este obligatoriu să respecți legea”, a declarat Anatol Țăranu.
Comentatorul politic Roman Mihăeș consideră că procedura de suspendare temporară a președintelui nu este o chestiune plăcută pentru că ridică suspiciuni asupra capacităților instituției prezidențiale de a fi în armonie cu întregul aparat de stat. „În acest context, eu nu am văzut niște motive serioase care stau la baza refuzului președintelui Dodon de a numi acești doi miniștri”, a notat comentatorul. Potrivit lui, șeful statului nu a venit cu niciun fel de argumente solide care să stea la baza deciziei de a nu semna decretul.
Juristul Pavel Midrigan este de părere că prea multe își asumă Curtea Constituțională din Republica Moldova. Potrivit lui, chestiunea legată de miniștri nu trebuie decisă de CC pentru că aceasta are altă funcție, stipulată în Constituție. „Noi suntem într-o republică parlamentară și Parlamentul decide. Noi am delegat puterea Parlamentului, nu Curții Constituționale”, afirmă Pavel Midrigan.
Președintele Igor Dodon a expediat o scrisoare premierului Pavel Filip prin care l-a informat că nu acceptă să numească cei doi candidați la funcțiile de ministru al sănătății, muncii și protecției sociale, precum și al agriculturii și industriei alimentare, propuși de Partidul Democrat. În replică, premierul Pavel Filip a declarat că refuzul președintelui Igor Dodon de a accepta cele două candidaturi de miniștri va fi atacat din nou la Curea Constituțională.