Integrarea europeană a Moldovei, reformarea Armeniei și calculele Rusiei
Print Send by email
05:06, 10 Sep 2018
 

 

Spre deosebire de Moldova, unde UE sprijină necondiționat politici anti-corupție cât mai eficiente, în Armenia Rusia este tentată să descurajeze eforturile administrației Pashynian în demontarea practicilor corupte, mai ales dacă acestea implică persoane din proximitatea Kremlinului...

 

Dionis Cenușa
 

Intențiile și acțiunile exprimate de către elitele politice din Moldova și Armenia în raport cu Rusia dezvăluie o serie de schimbări legate de resetarea intereselor ruse. Pe de o parte, politica multi-vectorială a Președintelui Igor Dodon, relativ calmă vizavi de UE (IPN, 23 April 2018), se reflectă în semnalele de curiozitate ale mediului de afaceri rusesc pentru Acordul de Asociere Moldova-UE. Iar, pe de altă parte, inițiativele anti-corupție ale guvernării din Armenia, membră a Uniunii Economice Eurasiatice din 2015, pune în alertă vârful conducerii ruse, pentru că sunt vizate persoane din sistemul clientelar transnațional conectat la factorii decizionali ruși.

Succesiunea crizelor prin care a trecut statul de drept moldovenesc, în particular în perioada 2014-2018 (furtul din sistemul bancar, invalidarea alegerilor iunie 2018 etc.), ascensiunea Partidului Socialiștilor, loialitatea demonstrată de către Președintele Igor Dodon și congruența intereselor Socialiștilor cu Partidul Democrat, pune Moldova într-o lumină favorabilă pentru Rusia. Realitățile moldovenești demonstrează o eficiență redusă a capacității transformatoare a Acordului de Asociere, confirmată de rezoluția Parlamentului European din 5 iulie 2018 și agresivitatea anti-europeană a guvernării moldovenești (IPN, 9 Iulie 2018). Lipsa de progrese în dosarele penale în cazul MoldovaGAZ, unde Gazprom controlează circa 50% din acțiuni, și judecarea anevoioasă a judecătorilor implicați în “spălătoria rusească” (18 miliarde USD în perioada 2010-2014), crește atractivitatea Moldovei pentru grupările corupte din anturajul președintelui rus. Deficitul protestatar din societate, neutralizarea constantă a opoziției politice și preferințele pentru aranjamente în vederea menținerii status-quo-ului, reprezintă alte caracteristici ale politicului moldovenesc, compatibile cu esența sistemului politic rusesc.

Totodată, în timp ce autoritățile moldovenești eșuează să aplice reforme cu rezultate vizibile, ce ar consolida parcursul european al țării, noii lideri din Armenia inițiază reforme ce contrastează cu logica liderilor Uniunii Eurasiatice (Atlantic Council, 15 August 2018).  Cu cât mai ambițios este demersul conducerii armene de a combate impunitatea juridică ce favorizează vechea elită, cu atât mai mult sporește percepția Rusiei despre posibila distanțare a Armeniei. În pofida constrângerilor și dependențelor față de Moscova (remitențele migranților armeni, securitate militară, furnizarea de gazele naturale etc.), primul ministru Nikol Pashinyan prioritizează îndeplinirea așteptărilor cetățenilor armeni, fără a ține cont de doleanțele Rusiei. Acest lucru întărește percepția că mișcările pozitive din politica internă armeană poate duce inevitabil la schimbarea calitativă a politicii externe, care de asemenea va atinge dialogul cu Rusia.

Accesibilitatea Moldovei, pe fundalul nefuncționalității statului de drept

Creșterea exporturilor spre UE (peste 65% din total în 2017) și funcționarea mecanismului de acordare a cetățeniilor moldovenești (introdus în 2018) în schimbul unor investiții constituie un stimulent puternic pentru mediul de afaceri rusesc. Menținerea sancțiunilor occidentale, atât individuale cât și sectoriale, la o intensitate ridicată, afectează interesele economice ale grupurile oligarhice rusești. Eligibilitatea Rusiei pentru sancțiuni reiese din implicarea sa în otrăvirea cu substanțe chimice pe teritoriul britanic (cazul Skripal), cu ajutorul serviciilor secrete rusești, probele de implicare a Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA, doborârea avionului civil MH17 și implicarea în militarizarea separatismului în regiunea Donbass. Negarea responsabilității și continuarea acțiunilor duce la menținerea și generarea unor noi sancțiuni, care limitează privilegiile elitelor economice rusești, esențiale pentru supraviețuirea regimului lui Vladimir Putin. Din aceste considerente, mecanismele pe care le oferă actuala conjunctură moldovenească (cetățenii ieftine, regim comercial favorabil cu UE, inclusiv pentru regiunea transnistreană) nu pot fi neglijate de către unele grupuri economice din Rusia.

O încurajare adițională este, pe de o parte, lipsa unei justiții robuste, exemplificată prin invalidarea alegerilor municipale în iunie 2018 sau procesul de judecată anevoios (amânări de jumătate de an) a principalului suspect în furtul miliardului, Ilan Șhor. Pe de altă parte, simplificarea procedurilor de desfășurare a afacerilor, în particular pentru străini, la fel creează mai multă deschidere. Acest amalgam de factori a făcut ca Acordul de Asociere să devină dintr-un motiv de introducere a embargourilor într-o oportunitate comercială benefică pentru a penetra piața europeană.

Reprezentantul președintelui pentru afacerile antreprenorilor ruși, Boris Titov, a accentuat interesul de a intra pe piața UE prin intermediul investițiilor rusești în economia moldovenească (Mold-Street, 29 August 2018). Materializarea acestor intenții poate avea loc după alegerile parlamentare din 2019, la care Președintele Igor Dodon vrea să obține rezultate cât mai bune pentru Partidul Socialiștilor, inclusiv prin eventuala conducere a listei electorale. Multitudinea mandatelor Socialiștilor în legislativ la fel va ușura posibilitatea de a promova mai efectiv o posibilă imigrare a investitorilor ruși, cu care Președintele Dodon a efectuat o socializare activă în primele 100 de zile de președinție.

Astfel, în pofida propriei retorici nocive vizavi de impactul negativ al Acordului de Asociere, din perioada 2010-2016, autoritățile ruse arată o bunăvoință față de acest document, la fel preluată de către Președintele Dodon. În prezent, acesta își păstrează o critică punctuală vizavi de cotele de export, pe care intenționează să le re-negocieze cu UE. Așadar, discuțiile despre abandonarea Acordului și-au pierdut orice actualitate, nu doar la Chișinău, dar și la Moscova.

Anti-corupția din Armenia și interesele ruse deranjate

Reorientarea Armeniei spre Vest, în căutarea de modele viabile de dezvoltare economică și standarde de cultură politică, diferite de cele din Uniunea Eurasiatică, poate avea loc, dar în funcție de rata de succes a reformelor întreprinse în prezent. Cel mai mult, reorientarea Armeniei va fi influențată dacă Rusia va exercita presiuni prea vizibile și pe subiecte principiale (judecarea oficialilor corupți etc.). Popularitatea largă a premierului Nicol Pashynian și lipsa de interes momentan de a revizui fundamentele dialogului ruso-armean predispune o agendă pro-reformă și distanțează de la dezbateri geopolitice, cu impact polarizant în societate.

Toleranța Rusiei față de progresele din Armenia este minimală sau absentează deloc, atunci când sunt vizate interesele clientelare sau cele economice, conectate la sectorul public rusesc. Totodată, dacă guvernarea lui Pashynian planifică să se confrunte cu corupția, atunci trebuie să-și asume o ciocnire cu vechiul sistem, care printre altele a transferat pe balanța Rusiei sectoare strategice ale economiei (energie, căile ferate).

Investigațiile autorităților armene de inspecție (Comisia de Stat pentru Venituri) inițiate în cazul subsidiarei companiei de stat ruse „Căile Ferate”, în august 2018, cu confiscarea documentației oficiale, pe cauză de evaziune fiscală (20.000 USD), prefigurează un conflict inevitabil cu interesele înguste ruse.

Influența Rusiei în interiorul Uniunii Eurasiatice se bazează pe o rețea ramificată de relații informale clientelare, inclusiv în Armenia. Acest lucru este incompatibil cu scopul guvernării lui Pashynian, care promite materializarea statului de drept, justiției independente și luptei anti-corupție eficientă. În corespundere cu această agendă, instituțiile de ordine armene investighează și judecă mai multe persoane din eșalanoale politice vechi (Rober Kocharyan, Yuri Khachaturov, implicați în reprimarea protestelor din 2008).

Critica dură față de aceste investigații, vociferată de către Ministrul Serghei Lavrov în august 2018, scoate în evidență o serie de nemulțumiri față de schimbările, imprevizibile și greu de manipulat de către (de la) Kremlin, demarate sub administrația lui Pashynian.

În primul rând, lupta anti-corupție vizează orice actor, respectiv pe cei care promovează interesele ruse. Al doilea lucru care deranjează autoritățile ruse este impactul economic asupra schemelor infracționale (evaziuni fiscale, privatizări manipulate etc.), din care beneficiază grupările apropiate de Kremlin. În al treilea rând și ultimul rând, acțiunile Armeniei încurajează practici și standarde inexistente în interiorul Uniunii Eurasiatice și întărește interesul public pentru „modelul armean” de funcționare a justiției și chiar a democrației.

Inițial, Rusia manifesta interes pentru menținerea intactă a situației, până la setarea graduală a unui sistem politic nou. Realitatea acceptabilă pentru Rusia trebuia să respecte un echilibru de interese între vechea elită, numeroasă și asociată cu corupția existentă, și cea nouă, a cărei viitor politic depinde de capacitatea de reformare a instituțiilor statului în entități funcționale și integre.

În loc de concluzii...

Spre deosebire de Moldova, unde UE sprijină necondiționat politici anti-corupție cât mai eficiente, în Armenia Rusia este tentată să descurajeze eforturile administrației Pashynian în demontarea practicilor corupte, mai ales dacă acestea implică persoane din proximitatea Kremlinului.

Chiar dacă Rusia are discrepanțe ideologice față de UE, aceasta le poate depăși cu ușurință atunci când în joc se află interese economice pragmatice. Preferințele ruse pentru Acordul de Asociere moldovenesc denotă duplicitatea politicii rusești. Astfel, autoritățile ruse nu elimină restricțiile comerciale față de producătorii moldoveni, introduse începând cu 2013, sub pretextul prevenirii efectelor negative ale Acordului cu UE (re-exporturile). Dar, concomitent cu menținerea acestor restricții, exponenții regimului lui Vladimir Putin se interesează de beneficiile aceluiași Acordului pentru mediul de afaceri rusesc.

Incoerența Rusiei față de Acord explică o lipsă acută de atașament față de principiile constructive în relațiile bilaterale cu alte țări, altele decât bazate pe forță, intimidare și exploatarea asimetrică a beneficiilor economice. Din aceste considerente, forțele politice pro-democratice din Moldova și Armenia au șanse reale de a transforma societățile lor, cu ajutorul Acordului de Asociere sau în lipsa lui, dacă dispun de un sprijin popular larg și manifestă o voință politică integră.

 
Dionis Cenușa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS