Cel de-al 27-lea an de independență statală Republica Moldova nu și-l poate trece în activ la capitolul reușit. Dimpotrivă, mulți ar spune că în acest an Republica Moldova a cotit din direcția democrației spre un regim autoritar. Este opinia politologului Ion Tăbârţă, solicitat de IPN să puncteze cele mai relevante evenimente sau acțiuni care au consolidat sau, dimpotrivă, au prejudiciat valorile democrației, independenței și statului de drept, de la precedenta aniversare a independenței Republicii Moldova.
Potrivit expertului, după ce în 2016 guvernul condus de Pavel Filip a reușit să stabilizeze situația politică internă și chiar să restabilească într-o anumită măsură relațiile cu partenerii de dezvoltare după încheierea memorandumului cu FMI, în vara lui 2017, odată cu schimbarea contestată în societate a sistemului electoral, relațiile Republicii Moldova cu UE din nou s-au deteriorat. Oficialii europeni au toate motivele să presupună că guvernarea de la Chișinău a schimbat sistemul electoral nu pentru a-l perfecționa, ci pentru a se menține la putere și după alegeri.
Ion Tăbârţă menționează că în ultimul an UE a insistat pe o serie de probleme existente în Republica Moldova care trebuie soluționate. Se cere abordarea lipsei de independență a sistemului judiciar, investigarea fraudelor bancare, reforma electorală, protejarea spațiului pentru o mass-media liberă. În mod constant, UE a solicitat ca reformele promise de guvernare să fie făcute și în realitate, nu doar pe hârtie. În cele din urmă, UE a hotărât să suspende asistență macrofinanciară acordată Moldovei, ființarea mai departe fiind condiționată politic.
Politologul a mai remarcat că în vara aceasta relațiile Republicii Moldova s-au deteriorat dramatic și cu alți parteneri de dezvoltare, nu doar cu UE. Inițial, această înrăutățire a fost cauzată de invalidarea alegerilor primarului de Chișinău, iar ulterior de adoptarea de către Parlament a pachetului de legi privind reforma fiscală și amnistia de capital. După aceste decizii, partenerii de dezvoltare au început să-și pună întrebări despre cât de democratică mai este Republica Moldova și să-și exprime îngrijorări despre viitoarea ei traiectorie politică.
Potrivit lui Ion Tăbârţă, în acest moment perspectivele de dezvoltare a Republicii Moldova sunt confuze și sumbre. La începutul anului viitor vor avea loc alegeri parlamentare. Primele în perioada de după independență care se vor desfășura în conformitate cu sistemul electoral mixt. Asupra acestor alegeri, reieșind din ultimele evoluții politice interne, planează mai multe suspiciuni, principalele din ele referindu-se la cât de corecte și reprezentative vor fi aceste alegeri.
De asemenea, nu este clar care vor fi coalițiile postelectorale, iar în dependență de culoarea politică a viitoarei guvernări – care va fi vectorul de dezvoltare a Republicii Moldova. La următoarea sărbătoare a independenții sale, Republica Moldova riscă să se afle într-o „zonă gri” a democrației, susține expertul.
Pe aceeași temă:
Ion Manole: Moldova a înregistrat un regres privind respectarea principiilor democratice