Bluf sau utopie? În Găgăuzia se gândesc la boicotarea alegerilor parlamentare, OP-ED
Print Send by email
05:03, 19 Iun 2018
 

 
Ideea boicotului găgăuz pare utopică, ceea ce, însă, nu reduce din utilitatea ei practică...


 

Veaceslav Craciun
 

„Aceste alegeri vor fi decisive”. Odată cu apropierea campaniei electorale, vom auzi tot mai des acest clișeu propagandistic. Dar, în contextul viitorului scrutin, cu adevărat de unicat ar putea fi considerat numărul prognozelor și așteptărilor sonorizate. Vor reuși, oare, socialiștii să se mențină la înălțimea luată în 2014, se va admite participarea „Partidului nostru”, care sunt perspectivele partidelor proeuropene, le va permite, oare, democraților să devină majoritari în viitorul Parlament cu ajutorul „mixtului”– aceste întrebări determină atmosfera la încheierea sezonului politic și tot cu ele vom intra în toamna politică. În autonomia găgăuză așteptarea campaniei autumnale se suplimentează cu cel puțin încă o întrebare în raport cu agenda națională – va boicota societatea găgăuză alegerile parlamentare-2018? Cel puțin, în regiune se aud și chiar se discută la nivel oficial apeluri de acest gen.

Au pus o condiție

În data de 13 iunie la Ceadâr-Lunga a avut loc ședința în deplasare a Comisiei permanente pentru regulament, numiri, imunitate și etica deputatului a Adunării populare a Găgăuziei. Printre subiectele examinate de Comisie a fost și tema eventualei boicotări pe teritoriul Găgăuziei a viitoarelor alegeri în Parlamentul Moldovei.

Cel mai activ cheamă la absenteism în votarea de la toamnă în Găgăuzia activistul civic Leonid Dobrov. El face apel atât la locuitori și societate, cât și la conducerea autonomiei. Lui îi și aparține respectiva adresare către Adunarea populară.

În comunicatul APG-Y se menționează că deputații „parțial sunt de acord” cu apelul lui Dobrov. Înainte de a accepta boicotarea, legislatorii găgăuzi au propus să înainteze Parlamentului Republicii Moldova condiția de a rezerva pentru Găgăuzia o cotă de 5 deputați. Altfel, precum reiese din poziția APG-Y, corpul de deputați al autonomiei își acordă dreptul de a le cere locuitorilor din regiune să nu participe în alegerile naționale.

Populismul democraților

Ideea în sine că Găgăuzia poate conta pe 5 mandate e pertinentă, cu prezentarea argumentelor și trimiterilor la practica europeană în domeniul reprezentării minorităților naționale. Dar în circumstanțele zilei de azi, și în tonalitatea amenințărilor, aceasta arată ca o condiție imposibilă și populistă. Până la alegeri a rămas mai puțin de jumătate de an, circumscripțiile electorale au fost trasate, iar autoritățile centrale ferm au dat de înțeles că Găgăuzia nu poate dispune de mai mult de două circumscripții uninominale pe teritoriul său.

Ca atare, formal, nu democrații, ci socialiștii le-au acordat două circumscripții găgăuzilor – în calitate de autori ai proiectului legislativ privind sistemul mixt de vot, unde criteriile pentru constituirea circumscripțiilor uninominale, pur și simplu, nu oferea Găgăuziei altă variantă de cea pe care o are acum. Chiar și președintele Dodon care în această dispută se consideră că ține „partea găgăuzilor” vorbește peste tot doar despre trei circumscripții, nu despre cinci.

Amenințarea cu boicotul e puțin credibilă și din considerentul că în fruntea comisiei permanente amintite a APG-Y e situat Grigorii Cadîn, membru al Partidului Democrat al Republicii Moldova și unul din conducătorii organizației teritoriale Ceadâr-Lunga a partidului. Iar însăși Adunarea populară e condusă, vom aminti, de Vladimir Cîssa, membru al PDM, care mai e și conducătorul unei organizații primare a partidului în raionul Comrat. Cu alte cuvinte, puțin probabil că guvernanții democrați vor face scandal și vor dezavua procesul electoral, față de care nutresc mari speranțe.

Rostul boicotului

Cu toate acestea, tema boicotării alegerilor în parlamentul moldovenesc în Găgăuzia e prezentă și ar fi o greșeală de a o considera drept artificială. Cu certitudine, o parte de societate e captată de idee.

Dobrov, în calitate de principal „promoter” al boicotului, a creat împreună cu un grup de adepți un comitet organizatoric pentru campania împotriva alegerilor. El a anunțat pe pagina sa din rețelele sociale că în lunile următoare va organiza împreună cu părtașii săi în localitățile autonomiei adunări ale cetățenilor de boicotare a alegerilor, precum și va institui un ziar dedicat muncii respective cu populația.

Despre eventuala absență a găgăuzilor la scrutinul din toamnă vorbește nu numai domnul Dobrov. Despre aceasta declară în cadrul dezbaterilor și deputații de rând ai APG-Y, scrie mass-media regională, se strigă la mitinguri. Scopul principal, precum se exprimă adepții acestui scenariu, este să atragă atenția comunității internaționale la problemele autonomiei. Ei cred că eșecul ieșirii la urne pe teritoriul Găgăuziei îi va face pe partenerii externi ai Moldovei să sprijine Comratul în discuțiile lui cu puterea centrală.

Dacă apelăm la ultimele campanii electorale, prezența alegătorilor din teritoriul autonomiei găgăuze, într-adevăr, a fost sub media pe republică. Iar în primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2016 autonomia a făcut parte din primele trei cele mai pasive unități administrative. Ar însemna aceasta că găgăuzii au temei să ignore alegerile parlamentare?

Ideea utopică

Comratul niciodată n-a dus lipsă de pretenții față de autoritățile centrale. Uneori, din motive obiective, alteori, nu prea. În ultimii ani, revolta se isca în Găgăuzia din rațiuni diferite: din cauza contramandării prin decizii judecătorești a unor legi locale, mutării la Cahul a oficiilor unor agenții și servicii, eșecului în activitatea Grupului de lucru pentru asigurarea funcționalității UTA Gagauz-Yeri, precum și – altfel nici că s-ar putea –din cauza legilor adoptate de Parlament, care au fost interpretate în regiune ca un demers antirus.

La o adică, toate aceste subiecte problematice ar putea fi date drept temei pentru boicotarea alegerilor parlamentare, condimentate cu „sosul” că niciun partid moldovenesc nu corespunde intereselor poporului găgăuz. Dar pe de altă parte, aceleași teze pot fi folosite pentru propagarea participării active în scrutin, pentru că absența totală a reprezentanților găgăuzi la putere, evident, nu va contribui la soluționarea problemelor autonomiei. Cu atât mai mult că principalii politicieni din regiune nu intenționează să renunțe la campanie, iar înaintarea lor conform noii reguli în calitate de „uninominali” le va permite să apară în fața alegătorilor fără povara imaginii negative a unui sau altui partid.

Per ansamblu, ideea boicotului găgăuz astăzi pare a fi utopică. Aceasta, însă, nu reduce din potențialul utilității ei practice – de a concentra atenția pe principalele puncte de conflict în relațiile Chișinău – Comrat, pentru ca după alegeri, cu concursul activ al partenerilor europeni, să continue dialogul privind soluționarea lor.

 
Veaceslav Craciun, Comrat

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

[imas]

Dinamica percepțiilor cu privire la mediul social, economic și politic

Proiectul MAC-P

Suport în valoare de circa 7,2 milioane de lei pentru producătorii agricoli din Republica Moldova

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Impactul Rezoluției Parlamentului European din 14.11.2018Conferințe IPN [HD] | Dinamica percepțiilor cu privire la mediul social, economic și politic din RM
Conferințe IPN [HD] | Proiectul internațional HydroEcoNex BSB165Conferințe IPN [HD] | Apelul activistuli civic Andrei Donica
Vezi toate
banner creditex