Scenariile (geo)politice pentru alegerile parlamentare din Moldova, OP-ED
Print Send by email
05:10, 12 Mar 2018
 

 
De calitatea votului moldovenilor va depinde care dintre scenarii se va derula și care va fi orientarea externă a țării începând cu 2019...


 

Dionis Cenușa
 

La aproape 9 luni până la viitoarele alegeri parlamentare, prognozate pentru decembrie 2018, lipsește o claritate cu privire la profilul viitoarei guvernări - forțele politice care se asociază cu vectorul european sau cele care înclină în direcția integrării euroasiatice.

Este însă cert faptul că partidele care vor accede în viitorul Parlament vor avea nevoie de coaliții pentru a guverna țara după 2018. Niciun partid cotat cu șanse de a depăși pragul electoral nu dispune de suficient capital politic pentru a repeta succesul Comuniștilor din perioada 2001-2009. La fel de cert este că discursul geopolitic despre orientarea externă a țării va avea un impact enorm asupra rezultatelor acestui scrutin. Deocamdată, doar Democrații și Socialiștii exploatează la maxim, deși cu succes variabil, asocierea cu unul din cele două procese integraționiste în care Moldova deja participă (implementarea Acordului de Asociere cu UE), fie s-ar putea alătura (aderarea la Uniunea Economică Euroasiatică).

Opoziția extra-parlamentară încearcă să mobilizeze electoratul folosind pe larg agenda anti-oligarhică și pro-reformă, dar fără a pune un accent special pe o importanță anume a vectorului european pentru dezvoltarea țării. Alte partide cu viziuni pro-ruse decât Socialiștii au pierdut considerabil din vizibilitate, la limita supraviețuirii fiind chiar și PCRM, care 17 ani în urmă deținea 71 mandate din 101 în Parlament.

Cum se vor repartiza voturile?

Imprevizibilitatea sporită a scrutinului electoral de la finele lui 2018 se datorează cel mai mult votului mixt în circumscripțiile uninominale, care va determina 51 din 101 de deputați. Contrar îndemnurilor UE și SUA, pe care îi prezintă drept parteneri, Democrații au adoptat votul mixt, apelând la ajutorul Socialiștilor pro-ruși. Deși este pragmatic, raționamentul PDM este de natură cleptocratică și contrazice interesul comun de a dezvolta un sistem multipartinic democratic puternic și durabil. În fond, votul mixt riscă să ruineze mai departe încrederea publică în autoritățile publice locale, repetând întocmai criza de legitimitate dintre cetățeni și autoritățile centrale (parlament, guvern etc.), acutizată după 2012 încoace.

După introducerea votului mixt, sondajele practic și-au pierdut o bună parte din relevanța anterioară. Pentru că sondajele reflectă popularitatea partidelor la nivel național, acestea ajută să anticipăm repartizarea voturilor pentru 50 din 101 de mandate, adică pentru circumscripția unde se votează după modelul vechi, pe liste de partide.

Ultimele sondaje arătau o creștere pentru Democrați și PPEM și o diminuare din preferințele de vot pentru Socialiști, PAS și Platforma DA. (Vezi Tabelul 1)

 

Tabel 1. Preferințele electorale ale cetățenilor, %

 

Asociate cu vectorul

european (Vest)

 

Înclină spre integrarea euroasiatică (Est)

Martie 2017

Noiembrie 2017

Martie 2017

Noiembrie 2017

Partidul „Acțiune și Solidaritate”

27

21 (-6%)

Partidul Socialiștilor

33

30 (-3%)

Partidul Democrat din Moldova

4

8 (+4%)

PCRM

4

4

Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr”

5

4 (-1%)

Partidul Nostru

6

2 (-4%)

PPEM

1

2 (+1%)

-

-

-

PL

Sub 1

1

-

-

-

PLDM

Sub 1

Sub 1

-

-

-

Sursa: IRI.org

 

Altfel decât prin formarea unui bloc electoral cu PAS, Platforma DA riscă să nu ajungă în Parlament pe liste de partid. În totalitate, voturile PAS și ale Platformei DA, acumulate într-un eventual bloc, și ale PDM, ar putea ajunge până la 33%. Aceasta le-ar permite lor ca împreună să depășească voturile atribuite Socialiștilor (30%). Aceasta însumare mecanică a voturilor, în funcție de viziunile geopolitice, este improbabilă în mod practic, deoarece până acum PAS și Platforma DA a refuzat orice tip de colaborare cu PDM, văzut ca principal adversar politic.  

În baza sondajelor, putem vedea că jumătate din cele 50 de mandate, decise în baza listelor de partid, vor putea fi obținute de către Socialiști și viitorul bloc electoral dintre PAS și Platforma DA. (Vezi Tabelul 2) Mandatele acestora ar putea crește corespunzător în urma repartizării voturilor partidelor rămase sub pragul de 6%.

 

Tabelul 2. Partidele care pot trece pragul electoral și distribuirea aproximativă a voturilor pentru 50 de mandate

Partide politice care pot accede în legislativ

Preferințe electorale, IRI, noiembrie 2017

Mandate aproximative (fără redistribuirea voturile acordate pentru partidele care nu au atins pragul electoral)

Partidul Socialiștilor

30%

15

Partidul „Acțiune și Solidaritate” și Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr” (bloc electoral)

25%

12,5

PDM

8%

4

 

O maximă incertitudine derivă din felul cum se va vota în circumscripții uninominale. Bilanțul alegerilor locale din 2015 a fost favorabil mai multor partide, inclusiv celor care au șanse infime pentru votarea pe liste de partide. Astfel, Democrații reprezintă unica forță asociată cu UE, care atât poate trece pragul electoral cât și are reprezentare numeroasă la nivel local. Printre forțele pro-ruse, forța politică cea mai populară este reprezentantă de către Socialiști. (Vezi Tabelul 3)  

 

Tabelul 3. Mandate conform rezultatelor alegerilor locale din 2015 pentru partidele care pot trece pragul electoral în 2018, %

 

Sondajul IRI din noiembrie 2017

Consilii raionale și municipale

Consilii orășenești și sătești

 

Primari

Partidul Socialiștilor

30

14,2

12,2

5,7

Partidul „Acțiune și Solidaritate” și Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr” (bloc electoral)

25

-

-

-

PDM

8

23,2

26,6

31,9

Partide care conform sondajului nu trec pragul electoral de 6%

PCRM

4

12,2

11,1

8,5

Partidul Nostru

2

12

7,5

4,9

PPEM

2

6

4,8

3

PL

1

8,2

6,9

5,6

PLDM

Sub 1

23,2

26,1

31,9

 

Potrivit rezultatelor alegerilor locale din 2015, Democrații și Socialiștii dețin cele mai avantajoase poziții. Totodată, PLDM dispune de resurse enorme, care canalizate corect pot oferi sprijin substanțial candidaților viitorului bloc electoral dintre PAS și Platforma DA, înregistrate ca partide de abia în 2016. De asemenea, șanse considerabile de a fi reprezentanți în Parlament le mai au Comuniștii și Partidul Nostru, care doar pe liste de partid sunt în afara cursei.

Adițional, pe circumscripțiile uninominale, Socialiștii cel mai degrabă ar putea să obțină două mandate din voturile cetățenilor din regiunea transnistreană, alte două mandate din autonomia găgăuză, câte un mandat din raionul Taraclia, precum și voturile moldovenilor stabiliți în Rusia și țările CSI. Alte două mandate pe circumscripțiile pentru diaspora din America și respectiv Europa le vor reveni susținătorilor tandemului PAS și Platforma DA. O luptă activă va fi între Socialiști și Partidul Nostru pentru mandatele acordate municipiului Bălți. Majoritatea formațiunilor politice vor încerca la fel să cucerească cele 11 mandate destinate capitalei.

Rostul geopoliticii în viitoarele alegeri

Geopolitizarea retoricii electorale va reprezenta un atribut indispensabil al campaniei electorale.

Președintele Igor Dodon și Socialiștii sunt predispuși să folosească relația cu Rusia și Uniunea Economică Euroasiatică, biserica și mișcările conservatoare pro-familie, dar și adepții integrării euroasiatice. Ținta acestor acțiuni va fi electoratul preponderent din zona rurală, vorbitor de rusă și de vârstă de peste 30 de ani.  

Democrații vor continua să valorifice polarizarea, ușor provocată în societate, prin discursul anti-rusesc, intensificat din 2017 încoace. Astfel, ei vor să atragă categorii cât mai diverse, dar și adepte ale vectorului european. Structurile locale puternice și ramificate îi pot ajuta să obțină voturi atât pe circumscripții uninominale, cât și pe liste de partid.

Opoziția extra-parlamentară pro-europeană se simte cel mai sigur în urbe și în capitală. Evident, electoratul PAS și al Platformei DA va fi constituit din votanți pro-europeni, care însă au o poziție foarte dură față de guvernare, asociată cu corupție politică, fraudele din sistemul bancar și capturarea instituțiilor statului.   

 

Tabelul 4. Opțiunile geopolitice ale cetățenilor, %

 

Martie 2017

Octombrie 2017

Uniunea Europeană

42

49

Uniunea Euroasiatică

43

38

Sursa: IRI.org

 

După cum indică datele sondajelor, votanții tineri au o atitudine mai oscilatorie vizavi de participarea la alegeri. Aceștia reprezintă cel mai important pilon al votanților pro-europeni, iar o participare rezervată din partea lor poate defavoriza în primul rândul forțele de opoziție pro-europene. (Vezi Tabelul 5) Din acest considerent, tinerii practic vor fi stimulați să voteze pe liste de partid, fără să mai meargă în localitățile din care provin, unde pot vota atât pe circumscripție uninominală cât și pe liste de partid.

 

Tabelul 5. Opțiunile geopolitice pe vârste versus interesul pentru participarea la alegeri

Improbabil/

Sigur nu voi participa

Sigur voi participa/destul de probabil

 

Uniunea Europeană

Uniunea Euroasiatică

Martie 2017

Noiem. 2017

Martie 2017

Noiem. 2017

Martie 2017

Noiem. 2017

Martie 2017

Noiem. 2017

10

15

86

80

18-29 ani

-

65

-

24

10

14

86

83

30-49 ani

-

51

-

38

12

12

85

85

50+ ani

-

41

-

44

Sursa: IRI.org

 

Cel puțin trei scenarii

Scenariile post-electorale vor depinde de mulți factori. În primul rând, situația va fi influențată de numărul exact de mandate pe care le vor obține Socialiștii, Democrații și tandemul PAS-PPDA. De asemenea, va conta dacă viitorul parlament va fi populat și de alte formațiuni politice, prin intermediul circumscripțiilor uninominale. În funcție de acestea, pot fi anticipate cel puțin trei scenarii.

Primul scenariu ar presupune că Socialiștii câștigă alegerile, dar pot forma o coaliție de guvernare doar prin atragerea altor formațiuni pro-ruse, care prin votul uninominal ajung în parlament (PCRM, Partidul Nostru). Nu poate fi exclus faptul că, Socialiștii vor persuada deputați independenți strict pentru a forma guvernul și a evita alegeri anticipate.

Potrivit celui de-al doilea scenariu, Democrații necesită să se poziționeze cât mai favorabil, câștigând minim 10-15 mandate. Ei vor folosi aceasta pentru a face presiuni asupra tandemului PAS-Platforma DA ca să accepte o eventuală coaliție de guvernare pro-europeană. Această componență este însă inacceptabilă pentru forțele anti-oligarhice. Chiar și abandonarea PDM-ului de către Vladimir Plahotniuc nu ar putea schimba în mod radical poziția PAS și a Platformei DA. Eșecul acestui scenariu va produce alegeri anticipate, dacă nici Socialiștii nu reușesc să formeze guvernul (primul scenariu).

Un al treilea scenariu înseamnă o coaliție între Socialiști și Democrați. Unica explicație pentru o asemenea conviețuire ar fi nerepetarea alegerilor. Acest scenariu este extrem de vulnerabil, deoarece Socialiștii vor trebui să înfrunte reacția Rusiei, care în perioada 2017-2018 a fost țintită regulat de către Democrați. Dacă Socialiștii sunt pregătiți să sacrifice relațiile bune cu Moscova și respectiv viitorul lor politic, intrând într-un parteneriat deschis cu PDM-ul, atunci suspiciunile despre existența unei colaborări PDM-PSRM se vor confirma. 

În loc de concluzii…

Alegerile parlamentare din 2018 sunt printre cele mai imprevizibile scrutine din ultimul deceniu. Din acest motiv, figurează multiple scenarii despre cum pot derula evenimentele îndată după alegeri.

Democrații sunt deocamdată în poziția de a dicta regulile de joc, iar Socialiștii încearcă să maximizeze propriile beneficii. Cei mai defavorizate sunt partidele de opoziție extra-parlamentară, care trebuie să mizeze pe ajutorul partidelor care dispun de structuri locale eficiente (PLDM).

Dacă Socialiștii câștigă, atunci ei vor evita mișcări rapide spre Est pentru a nu provoca proteste „euromaidan” la Chișinău. Totodată, promisiunile făcute la Moscova nu vor putea fi abandonate fără anumite consecințe. Democrații vor exploata pericolul pierderii vectorului european pentru a forma o coaliție cu PAS și Platforma DA, dar cei din urmă vor fi dominați de reticență. În final, de calitatea votului moldovenilor va depinde care dintre scenarii se va derula și care va fi orientarea externă a țării începând cu 2019.

 
Dionis Cenușa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Consiliul de Presă

Start Votare pentru Candidații la Premiul Național de Etică și Deontologie Jurnalistică 2018!

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Live streamConferințe IPN [HD] | Concluzii după Congresul Mondial al Familiei
Conferințe IPN [HD] | Organizarea unei Adunări consultativeConferințe IPN [HD] | Liceul Teoretic ,,Orizont"
Vezi toate
banner creditex