Republica Moldova nu este deocamdată o prioritate în așa-zisul club european. O țară care aspiră la o apropiere europeană pe viitor trebuie să o facă pe cont propriu și în acest sens ușile Uniunii Europene rămân deschise. Republica Moldova trebuie să parcurgă această cale cu propriii pași. Opinia a fost expusă în cadrului unei sesiuni de dialog, organizată la Chișinău de Fundația Hanns Seidel, de către membrul bordului Fundației naționale germane, Eckart Stratenschulte, profesor la Universitatea Liberă din Berlin, transmite IPN.
Eckart Stratenschulte a menționat că există două motive pentru care un stat devine membru al Uniunii Europene. „Sau ești atractiv și frumos și lumea vrea să te aibă că membru într-un anumit club, sau poți perturba situația în cazul în care nu ești acceptat, respectiv, pentru a evita această situație ești acceptat. În cazul Republicii Moldova, ea nu reprezintă un pericol, însă nu există o capacitate internă ca să îndeplinească condițiile necesare”, a notat profesorul german.
Potrivit lui, nu există o problemă sau un pericol în cazul Republicii Moldova, însă interesul UE este în contextul interesului vecinătatea estică. Interesul propriu-zis pentru Republica Moldova este în descreștere, însă persistă un interes sporit axat și pe Ucraina și ceea ce se întâmplă acolo.
Eckart Stratenschulte a declarat că întrebarea este dacă UE are acea capacitate să susțină și să reformeze Republica Moldova. Potrivit lui, UE nu are capacitatea să reformeze un stat din exterior. Acesta poate fi sprijinit, pot fi sprijinite reformele, forțele politice care le implementează, dar reformele nu pot fi realizate de către UE. Profesorul german a mai spus că UE devine mai reticentă în momentul în care înțelege că țara nu are interes pentru reforme. În opinia sa, succesul și realizările trebuie să vină din țară, prin reforme.
Directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”, Igor Boțan, a menționat că Republica Moldova a fost identificată în calitate de un stat care poate fi unul de succes, dar a devenit „o istorie horror”. Din această cauză, ținând cont de problemele existențiale ale Republicii Moldova, țara rămâne la marginea Uniunii Europene și rămâne provincială. În opinia sa, această istorie a servit un exemplu foarte prost pentru un efort atât de consistent pe care l-a făcut UE pentru Moldova. Potrivit lui, aici e problema majoră – UE a vrut să-și ofere suportul, iar Republica Moldova a eșuat în această istorie de succes. Igor Boțan a mai spus că Republica Moldova nu trebuie să devină o frână la „mașina UE” și pentru aceasta e nevoie să fie exercitat un val de presiune asupra guvernanților, ca măcar să aibă sentimentul gratitudinii față de partenerii europeni.
Dionis Cenușa, expert al Centrului analitic independent Expert-Grup, a menționat că Republica Moldova, din păcate, nu este o poveste de succes pentru Uniunea Europeană, ci „pentru oligarhii din Moldova”, dar și pentru clasa politică din statele vecine care încearcă să aplice aceleași instrumente de manipulare a opiniei publice la Bruxelles.