RETROSPECTIVA ȘTIRILOR din Fluxul IPN „Integrare Europeană”, 2 – 8 octombrie 2017
Print Send by email
01:06, 09 Oct 2017

IPN a publicat pe 2 octombrie OP-ED-ul cu titlul: „Mandatul noului Șef al Delegației UE de la Chișinău și prima provocare majoră”, semnat de politologul Dionis Cenușa. Potrivit autorului articolului, până la alegerile parlamentare din 2018, soldate cu previzibila extindere a Socialiștilor în Parlament și îndoielile vizavi de durabilitatea vectorului european, noul Șef al Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, trebuie să înfrunte manevrele politice ale democraților. Politologul crede că urmează un proces dureros de comunicare cu opoziția extra-parlamentară, care deși s-a arătat mulțumită de prima conversație cu Peter Michalko, va reacționa negativ dacă asistența macro-financiară va fi inițiată în cele din urmă. Cea mai apropiată în timp provocare ține de asistența macro-financiară și ce fel de impact politic aceasta va avea asupra discursului politic de la Chișinău, subliniază Dionis Cenușă. Astfel, concluzionează politologul, UE ar putea deveni ținta anumitor acuzații din partea instituțiilor media pro-guvernamentale pentru că „penalizează” guvernarea și, totodată, lipsește țara de asistența financiară vitală.

xxx

Tot pe 2 octombrie a fost publicată o analiză semnată de Valeriu Vasilică, cu titlul: „Pentru ce a putut merge Plahotniuc la Erdogan?”. Potrivit autorului analizei, președintele PDM, Vlad Plahotniuc, care este persoana cu cea mai mare putere de influență în Republica Moldova, a efectuat o vizită în Turcia neținând cont că de abia a trecut ceva timp de când s-a întors din Turcia președintele Parlamentului, Andrian Candu. Valeriu Vasilică remarcă faptul că Andrian Candu ar fi pregătit astfel terenul vizitei liderului PDM. În opinia lui Valeriu Vasilică, ar exista două tipuri de probleme care să justifice vizita în Turcia a lui Vlad Plahotniuc. Ar fi vorba de propriile afaceri sau treburile de neamânat ale statului. Au dreptate analiștii care s-au pronunțat deja că nu ar fi logic ca Vlad Plahotniuc să meargă la Recep Tayyip Erdogan pentru a-i cere susținere în retragerea trupelor ruse de pe teritoriul regiunii transnistrene. O ipoteză analizată este că Vlad Plahotniuc ar fi putut merge la Recep Tayyip Erdogan după bani, nu mai puțin de 100 de milioane de euro, poate 200 de milioane, cât să acopere gaura provocată de o eventuală neacordare a celor 100 de milioane de euro de către UE. Nu este exclus ca aceste manevre să însemne un anumit gen de presiune asupra UE pentru a o determina să ofere totuși banii. O altă ipoteză ar fi că vizita ar fi fost efectuată la solicitarea partenerilor de dezvoltare pentru tatonarea unor interese mai mari decât bugetul Moldovei și soarta unor partide aparte ale acesteia.

xxx

Republica Moldova este mult mai pregătită, comparativ cu anii precedenți, pentru atragerea investițiilor străine în economia națională. Autoritățile au depus eforturi mari pentru restabilirea relațiilor externe cu investitorii și a-i determina să analizeze oportunitățile Republicii Moldova. Declarații în acest sens a făcut vicepremierul Octavian Calmâc, ministru al economiei și infrastructurii, în deschiderea săptămânii de afaceri „Moldova Business Week”, care s-a desfășurat la Chișinău în perioada 3-6 octombrie. Potrivit lui Octavian Calmâc, în prezent, peste 55 la sută din investițiile care ajung în Republica Moldova vin din țările Uniunii Europene, cu tradiții investiționale, ceea ce înseamnă că oamenii de afaceri străini văd un potențial în economia moldovenească. Șeful delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, a declarat că UE, prin semnarea Acordului de Asociere, care îl cuprinde și pe cel de Liber Schimb, contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri moldovenesc. Peter Michalko spune că Moldova trebuie să realizeze și în continuare reforme pentru a spori accesul investitorilor pe piața moldovenească.

xxx

În ajunul Summitului Parteneriatului Estic, care se va desfășura pe 24 noiembrie la Bruxelles, situația politică din Republica Moldova a fost din nou subiectul unor dezbateri în Parlamentul European, în data de 3 octombrie. Ajutoarele financiare pe care UE le va acorda în continuare Republicii Moldova vor depinde de atitudinea Chișinăului față de angajamentele pe care și le va asuma în cadrul unui memorandum de înțelegere ce urmează să fie semnat între cele două părți. Declarația a fost făcută de către Christos Stylianides, comisar european pentru ajutoare umanitare și managementul crizelor, în numele Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini. Potrivit unei declarații dată citire de către Christos Stylianides, UE va continua să observe îndeaproape tot ce se întâmplă în Republica Moldova. inclusiv modul în care autoritățile de la Chișinău vor ține cont în continuare de recomandările partenerilor internaționali referitor la noul sistem electoral. Christos Stylianides a amintit că Republica Moldova are cu UE semnat un program de sprijin pentru sectorul de judiciar, dar deocamdată rămân suspendate alocarea fondurilor din program, deoarece nu s-au făcut progrese suficiente pentru a justifica efectuarea transferurilor.

xxx

După dezbaterile din plenul Parlamentului European, Partidul Democrat a emis un comunicat de presă în care notează „cu satisfacție faptul că progresele Moldovei au fost recunoscute – inclusiv creșterea economică, eforturile de modernizare a instituțiilor, adoptarea legislației necesare implementării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană”. Serviciul de presă al PDM face trimitere la declarațiile comisarului european Christos Stylianides, care a spus că parteneriatul Moldova-UE privește în mod fundamental îmbunătățirea vieții cetățenilor. Partidul Democrat menționează că este o poziție pe care democrații o împărtășesc pe deplin. PDM privește pozitiv reiterarea faptului că asistența macrofinanciară este utilă tocmai pentru ca Republica Moldova să poată duce la îndeplinire reformele propuse, pentru a menține calea europeană, dar și pentru întreținerea climatului de securitate în regiune.

xxx

Criticile aduse guvernării de la Chișinău de către parlamentarii de la Bruxelles constituie o rușine pentru Republica Moldova. Totodată, acestea coincid în totalitate cu percepția cetățenilor moldoveni. Aceste opinii au fost exprimate în cadrul unei emisiuni TV. „Din cauza intereselor obscure a două persoane cum ar fi Vladimir Plahotniuc și Igor Dodon, Moldova se îndepărtează de parcursul european și riscă să se transforme într-o zonă gri”, a declarat vicepreședintele Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari. Deputatul Grupului parlamentar al Popularilor Europeni, Valeriu Ghilețchi, a declarat că parlamentarii de la Bruxelles au formulat unele critici obiective, dar și opinii pur politice.

xxx

Statele din Parteneriatul Estic, cele care au fost în avangarda mișcării spre Uniunea Europeană, au început să fie criticate de un număr destul de mare de politicieni europeni care astfel vădesc o anumită oboseală față de Parteneriatul Estic. Declarația a fost făcută de către analistul politic Corneliu Ciurea în cadrul unei emisiuni TV. Potrivit analistului, bătălia politică în Parlamentul European se dă între popular-europeni și social-democrați. Potrivit directorului Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, Sergiu Ostaf, calitatea discuțiilor în Parlamentul European a fost net superioară celor anterioare pentru că a abordat multe subiecte, iar abordările fracțiunilor parlamentare au fost foarte diverse. În opinia lui, pozițiile nuanțate ale europarlamentarilor vor oferi și o soluție care nu va fi una radicală.

xxx

Guvernării de la Chișinău trebuie să-i fie rușine de criticile care au fost aduse Republicii Moldova de către unii parlamentari europeni. Totodată, declarațiile acestora nu s-au soldat cu nicio decizie concretă a Parlamentului European vizavi de Republica Moldova. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul unei emisiuni TV.

„Există temerea Uniunii Europene că Republica Moldova, care a avut un credit de încredere foarte mare în perioada 2009-2016, poate chiar în avans pe anumite planuri, derapează de la anumite recomandări care sunt făcute”, a spus deputatul Lilian Carp. Vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Mihai Popușoi, a menționat că în Parlamentul European au răsunat critici foarte dure și s-a developat complet pro-europenismul de fațadă al Partidului Democrat. Deputatul PSRM, Bogdan Țârdea, a menționat că este de acord cu acele critici aduse de europarlamentari față de sistemul justiției și suspendarea finanțării unor programe.

xxx

Lupta politică din interiorul Republicii Moldova a fost exportată și în cadrul Parlamentului European. Declarația a fost făcută de vicepreședintele Parlamentului, președinte al Partidului Popular European din Moldova, Iurie Leancă, în cadrul unei emisiuni TV. În opinia lui Iurie Leancă, este o greșeală să se vină cu anumite condiționalități politice în momentul de față pentru a obține finanțare din partea Uniunii Europene. Jurnalistul Anatolie Golea este de părere că Republica Moldova, fiind o țară mică, creează prea multe probleme partenerilor de dezvoltare, pare-se, intenționat. Jurnalistul nu exclude că s-ar putea ajunge la situația când alegerile parlamentare din anul 2018, care s-a dorit atât de mult să se desfășoare în cadrul sistemului electoral mixt, să aibă loc în cadrul sistemului proporțional pentru că ar putea interveni niște cereri din partea Parlamentului European.

xxx

Lidera Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, a spus că nu a cerut niciodată instituțiilor europene să nu finanțeze Republica Moldova, ci doar să controleze cum guvernarea cheltuiește banii. Președintele Parlamentului Andrian Candu, prim-vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova (PDM) a afirmat că lidera PAS a pus piedici Guvernului în a aduce o anumită finanțare. Declarațiile au fost făcute în cadrul unor dezbateri televizate. „Am cerut partenerilor de dezvoltare să oprească guvernarea atunci când nu face reformele și încalcă drepturile omului, când guvernarea atentează la sistemul democratic din Republica Moldova, lucruri care se întâmplă în fiecare zi”, a spus lidera PAS. În replică, președintele Parlamentului Andrian Candu a remarcat că într-adevăr în Parlamentul European au fost discuții care au adus critici Moldovei, dar și laude. Președintele parlamentului a mai spus că actuala Guvernare este susținută de UE pentru că efectele reformei pensiilor, Guvernului, economiei, au început deja să aducă anumite beneficii, precum creșterea veniturilor statului cu 30%, bani care vor fi direcționați pe inițiative sociale și pe acoperirea deficitului bugetar.

xxx

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, prim-vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova (PDM) se declară sceptic în privința obținerii majorității parlamentare de către un singur partid la alegerile parlamentare din 2018. Din acest motiv partidele vor trebui să se așeze la o masă și să negocieze o nouă guvernare, inclusiv cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Lidera PAS, Maia Sandu afirmă că formațiunea sa nu va face coaliție cu PDM. Declarațiile au fost făcute în cadrul unor dezbateri televizate. Potrivit lui Andrian Candu, de când există, PDM nu a făcut coaliție cu niciun partid de stânga, ci doar cu partidele de dreapta. „Dumneavoastră nu aveți nicio treabă cu valorile europene. O să faceți în continuare coaliție cu socialiștii, cu care ați votat și modificarea sistemului electoral. Nu o să fac o alianță cu dumneavoastră, nici cu partidul pe care îl reprezentați pentru că sunteți un pericol împotriva integrării europene a Republicii Moldova”, a replicat Maia Sandu.

xxx

Noutățile din domeniul neurologiei au fost discutate la cea de-a șasea ediție a Congresului Neurologilor și Neurochirurgilor din Republica Moldova, care s-a desfășurat în perioada 2-5 octombrie la Chișinău. Evenimentul, care a fost organizat de către Societatea de Neurologie din Republica Moldova, a întrunit specialiști în domeniu din țară, dar și de peste hotare, și a cuprins activități științifice și workshop-uri. Președintele Congresului, academicianul Stanislav Groppa, profesor universitar, a declarat că această reuniune reprezintă o oportunitate de a efectua o analiză a situației din țară, cu posibilitatea de a consulta și de a implica mai mulți specialiști străini în procesul de dezvoltare a ramurii. Totodată, Zilele Academiei Europene, care este un proiect nou, propus de Academie, reprezintă o onoare pentru Republica Moldova, dar și o obligativitate pentru specialiștii din țară. Acest eveniment oferă oportunitatea de a discuta, de a iniția și de a continua proiecte importante în sistemul de sănătate.

xxx

Până la 1 octombrie curent, pe piața Uniunii Europene au fost exportate 10400 de tone de prune în stare proaspătă și uscate, conform datelor operative ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Astfel, cota de export a prunelor, care prevede cantitatea de 10 mii de tone, a fost valorificată pe deplin, iar comparativ cu anul trecut exportul de prune pe piața comunitară s-a majorat cu 40 la sută. Cele mai mari cantități de prune în stare proaspătă și uscate au fost livrate pe piețele din România (4240 de tone), Polonia (4300 de tone), Letonia (610 tone), Cehia (373 de tone). În prezent prunele moldovenești sunt vândute în zece țări membre ale Uniunii Europene. Exportul prunelor este efectuat de 96 de companii. O cantitate considerabilă de fructe sunt exportate în Rusia – 18415 mii de tone, cu nouă mii de tone mai puțin comparativ cu anul trecut. Geografia exportului de fructe s-a extins, prunele fiind exportate pentru prima dată în anul curent în SUA, Canada, Irac etc.

xxx

Italia ocupă poziția a treia în clasamentul partenerilor comerciali ai Republicii Moldova, cu un volum de schimburi comerciale în prima jumătate a anului curent de circa 300 mln dolari. În Moldova sunt înregistrate peste 700 de întreprinderi cu capital italian, iar volumul investițiilor efectuate de către aceste companii este de circa 90 mln dolari. Statisticile au fost prezentate în deschiderea celei de-a cincea ediții a „Forumului companiilor italiene și mixte moldo-italiene”.  Evenimentul are loc în cadrul săptămânii de afaceri „Moldova Business Week”. Potrivit viceministrului economiei și infrastructurii Vitalie Iurcu, Republica Moldova contează pe investițiile din partea Republicii Italiene și își va continua agenda de reforme pentru a le atrage. Ambasadoarea Italiei în Republica Moldova, Valeria Biagiotti, consideră că dialogul continuu dintre instituții și întreprinzători este fundamental, iar Italia reconfirmă că este un partener principal pentru Moldova. Ambasadorul UE în Republica Moldova, Peter Michalko, a remarcat că acest eveniment este o oportunitate perfectă de a dezvolta relațiile economice și de cooperare dintre cele două țări.

xxx

Comitetul de Asociere Republica Moldova-UE urmează să se întrunească pe 19 octombrie, la Chișinău. În acest context, la ședința Comisiei guvernamentale pentru integrare europeană (CGIE), prim-ministrul Pavel Filip a solicitat autorităților să pregătească informațiile care urmează a fi prezentate. Pavel Filip a accentuat necesitatea îmbunătățirii capacităților de comunicare între instituțiile Republicii Moldova și partenerii europeni pentru a asigura informarea corectă a acestora despre reformele și progresele înregistrate în implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. În cadrul ședinței CGIE au fost analizate, de asemenea, evoluțiile privind îndeplinirea angajamentelor asumate de către Republica Moldova în domeniul sanitar și fitosanitar. În context, ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, Vasile Bâtcă, a menționat că în primele nouă luni ale anului curent au fost transpuse în legislația națională zece acte comunitare, iar în trimestru patru al anului 2017 urmează să fie armonizate alte 11 documente.

xxx

Republica Moldova a acumulat la buget anul curent cu patru miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, chiar dacă nu va beneficia de asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene, proiectele investiționale vor continua să fie implementate. Declarația a fost făcută de premierul Pavel Filip în cadrul unei emisiuni TV. „Noi acum am făcut rectificarea bugetului și am luat ca bază situația că nu primim nicio tranșă din asistența macrofinanciară și nu va avea de suferit niciun proiect investițional pentru că noi am reușit deja în timpul acesta să ne mobilizăm și să ne organizăm economia țării în așa mod încât veniturile la buget au crescut mai mult decât ne așteptam”, a spus prim-ministrul. Pavel Filip a declarat că sunt 30 de condiții care trebuie îndeplinite de către Republica Moldova până a primi toate cele trei tranșe din asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene. „Noi admitem că acești bani nu-i vom primi anul acesta, dar îi vom primi anul viitor”, spune premierul.

xxx

La 20 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, țara a avansat mult, dar nu suficient și rămâne dificilă punerea în executare a hotărârilor CEDO în cauze din regiunea de est a țării, necontrolată de autoritățile constituționale. Despre aceasta a vorbit președintele Parlamentului Andrian Candu la un eveniment organizat de Curtea Constituțională cu ocazia celor două decenii de intrare în vigoare a Convenției pentru Moldova. În cadrul evenimentul, președintele Curții Constituționale, Tudor Panțâru, a subliniat importanța aderării Republicii Moldova la Convenție, fapt care a rezultat în beneficii incomensurabile. Complexitatea eforturilor de aliniere la standardele europene a dus la acceptarea Curții Constituționale în Rețeaua Curților Supreme sub egida CEDO și la alegerea în calitate de deținătoare a președinției Conferinței Curților Constituționale Europene pentru perioada 2020-2023.

xxx

Preferințele străinilor clasifică fructele după specie și geografie. Prunele și strugurii sunt preferați de țările vecine, altele decât CSI, așa ca România, Polonia, Cehia, Slovacia, iar de curând și țările din Europa Occidentală. Iar merele sunt exportate preponderent în țările din est, în special din CSI. Aprecieri în acest sens a făcut directorul executiv al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, Iurie Fală. Potrivit directorului „Moldova Fruct”, piața exporturilor pentru mere este puțin mai deosebită, deoarece UE este o producătoare și un jucător principal în sectorul comerțului cu mere. Diversificarea piețelor de desfacere este o provocare pentru producătorii moldoveni, deoarece presupune valorificarea, ajustarea și orientarea exportului de fructe către mai multe destinații. În același timp, fenomenele meteo extreme, dar și deficitul forței de muncă, reprezintă și ele provocări cu care se confruntă producătorii și exportatorii de fructe din Moldova.  Iurie Fală crede că producătorii de fructe trebuie să lucreze încă mult pe filiera de export. Ei ar trebui să învețe a face comerț cu țări mai îndepărtate, să nu se teamă de eventualele riscuri, pentru că internaționalizarea și migrarea comerțului cu fructe din comerțul dezorganizat în rețelele de magazine, ar aduce doar beneficii.

xxx

Pentru Republica Moldova este imperativ să adopte o nouă metodă de dezvoltarea a antreprenorialului, și anume specializarea inteligentă. Specializarea inteligentă presupune identificarea atuurilor fiecărei regiuni, evidențierea avantajelor competitive, precum și implicarea actorilor-cheie în jurul unei viziuni unice. Strategiile privind specializarea inteligentă constituie un instrument puternic pentru soluționarea provocărilor sociale, climatice și energetice precum schimbările demografice, resurse naturale limitate, securitatea energetică etc. Subiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unei conferințe internaționale a întreprinderilor micii și mijlociii, desfășurate de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii. Ambasadorul UE în Republica Moldova, Peter Michalko, a remarcat că Uniunea Europeană, în calitate de cel mai important partener comercial, economic și politic al Republicii Moldova, susține inițiativele menite să contribuie la dezvoltarea cu succes a mediului de afaceri și să aducă beneficii pentru cetățenii Republicii Moldova, prin consolidarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii. Republica Moldova s-a angajat să adopte strategia inteligentă până în anul 2020 cu suportul tehnic din partea Comisiei Europene.

xxx

Partidul Socialiștilor care este unul pro-moscovit îi strânge pe cei nemulțumiți în jurul său și va constitui o frână în evoluția către vest a Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de către fostul președinte al României, președintele de onoare al Partidului Unității Naționale din Republica Moldova, Traian Băsescu, în cadrul unei emisiuni TV. În opinia fostului președinte, ghinionul Republicii Moldova este că are un partid mare anti-european, anti-NATO care este Partidul Socialiștilor.  Referitor la calitatea de membru al Uniunii Europene, Traian Băsescu spune că Republica Moldova nu va putea obține acest statut în următorii 20 de ani. Potrivit președintelui de onoare al PUN, dacă s-ar organiza un referendum de succes sau dacă ar exista o decizie de unificare a României cu Republica Moldova a parlamentelor de la Chișinău și București pe baza a ceea ce vrea populația, ea n-ar fi contestată în exterior. Traian Băsescu consideră că perspectiva unirii este mai aproape decât cea a integrării europene.

xxx

Parlamentul a aprobat, la 6 octombrie,  componența unui grup de lucru care va elabora și va prezenta, în termen de 45 de zile, proiectul de lege de modificare și completare a Constituției în sensul specificării în legea supremă a orientării Republicii Moldova spre spațiul valoric democratic european. Subiectul a stârnit discuții aprinse în plenul Parlamentului. Socialiștii au acuzat că prin stipularea parcursului european în Constituție se oficializează o ideologie contrară voinței poporului. PSRM nu a delegat niciun reprezentant în comisie, menționând că pentru modificarea Constituției în acest sens este nevoie de un referendum la care cetățenii să se expună. Nici PCRM nu a înaintat reprezentanți în comisie. Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, a spus că integrarea europeană reprezintă calea de dezvoltare socială a statului și nu ține de normele legislative. Nu a delegat pe nimeni în componența grupului nici PLDM, deoarece două amendamente propuse de către deputatul liberal-democrat Tudor Deliu nu au fost aprobate de către plen. Liberalii nu au dorit să facă parte din comisie pentru că nu a fost susținută ideea liderului PL, Mihai Ghimpu, că integrarea europeană a Republicii Moldova poate fi făcută prin unirea cu România. Din partea PDM în comisie au fost delegați deputații Sergiu Sârbu și Raisa Apolschii, iar din partea grupului parlamentar Popular European – Eugen Carpov și Mihaela Spătaru.

xxx

Introducerea vectorului european în Constituția Republicii Moldova va diviza societatea după factorul geopolitic. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul unei emisiunii TV. Comentatorul politic Boris Șapovalov consideră că inițiativa de a introduce în Constituție ideea orientării Republicii Moldova spre spațiul valoric democratic european se va tărăgăna până în ajunul campaniei electorale de anul viitor și atunci populația va fi divizată după factorul geopolitic. Analistul Victor Ciobanu este de părere că, pe baza acestei chestiuni, atât guvernarea actuală, cât și o eventuală guvernare formată de socialiști, dacă aceștia vor câștiga alegerile din 2018, ar putea organiza referendumuri. Într-un caz, lumea ar vota pentru vectorul european, iar în celălalt, cetățenii și-ar da votul pentru integrarea în Uniunea Euroasiatică. Analistul politic Roman Mihăieș susține că pentru aderarea la UE, Republica Moldova va trebui să organizeze un referendum.

Retrospectiva știrilor din Fluxul IPN „Integrare Europeană” este realizată cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel și este liberă pentru preluare cu condiția indicării surse.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS