RETROSPECTIVA ȘTIRILOR din Fluxul IPN „Integrare Europeană”, 3-9 iulie 2017
Print Send by email
05:06, 10 Iul 2017

IPN a publicat pe 3 iulie OP-ED-ul cu titlul: „Președinția Estoniei în cadrul UE și implicațiile pentru Moldova”, semnat de politologul Dionis Cenușa. Potrivit lui Dionis Cenușa, președinția Estoniei în cadrul Consiliului UE constituie o oportunitate pentru țările ex-sovietice, care sunt în cele mai aprofundate relații cu UE – Moldova, Ucraina și Georgia. Dar bunăvoința și interesul natural al Estoniei nu poate substitui în niciun caz progresele reale în cadrul reformelor, coerența și sinceritatea guvernelor naționale din cadrul Parteneriatului Estic față de proprii cetățeni și față de UE. În articol se menționează că de regulă, țările membre ale UE nu obișnuiesc să critice deschis autoritățile țărilor terțe. Totuși, odată cu preluarea președinției în cadrul Consiliului UE, Estonia ar putea să fie împinsă de circumstanțe să formuleze unele critici vizavi de guvernarea de la Chișinău. Autorul mai menționează că spre deosebire de Malta, Estonia are mai multe motive pentru a fi interesată de Parteneriatul Estic. De aceea, societatea civilă de la Chișinău, la fel ca și forțele de opoziție, ar putea explora posibilitățile oferite de președinția estoniană pentru a populariza mai intens critica față de Partidul Democrat inclusiv în cadrul Consiliului UE. Aceasta îi poate complica planurile democraților de a schimba sistemul electoral până la Summitul Parteneriatului Estic din noiembrie 2017, fără a afecta cumva asistența macro-financiară a UE.

xxx

Parlamentul European a dat pe 4 iulie votul de principiu pentru acordarea asistenței macrofinanciare de 100 de milioane de euro destinată Republicii Moldova. Banii sunt prevăzuți a fi acordați de către Comisia Europeană în trei tranșe. Pentru acordarea asistenței macrofinanciare de 100 de milioane de euro au votat 575 de europarlamentari, împotrivă au votat 76, iar 46 s-au abținut. Europarlamentarul Siegfried Mureșan a declarat că cetățenii Republicii Moldova trebuie să înțeleagă că acești bani sunt meniți să-i ajute pe ei, și nu pe oligarhi, iar, pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie ca politicienii din Republica Moldova să facă proba voinței lor de a lupta cu corupția și de a întări statul de drept și sistemul de justiție. Potrivit lui, dacă autoritățile de la Chișinău vor realiza progrese, banii vor fi livrați la termenul stabilit de Comisia Europeană, dar, dacă nu se vor înregistra progrese, fiecare tranșă va putea fi blocată până la îndeplinirea reformelor asumate. Premierul Pavel Filip a declarat că asistența europeană macrofinanciară de 100 de milioane de euro va fi oferită pentru susținerea agendei de stabilizare economică și de reforme structurale a Republicii Moldova, contribuind la acoperirea nevoilor sale de finanțare externă în perioada 2017-2018. 40 de milioane de euro vor fi oferiți sub formă de grant și 60 de milioane – sub formă de împrumut, mijloace financiare care vor completa resursele oferite de FMI și alte instituții multilaterale.

xxx

Guvernul inițiază negocieri cu Uniunea Europeană pentru acordarea finanțărilor în cadrul a două acorduri. În cadrul primului acord, 60 de milioane de euro sunt solicitați drept asistență tehnică pentru dezvoltarea și consolidarea capacităților pe domeniile: reforma administrației publice centrale, agricultură și dezvoltare rurală, poliție și gestionare a frontierelor. Totodată, va fi acordat sprijin investițional pentru întreprinderilor micro, mici și mijlocii, inclusiv a celor conduse de femei. În cadrul celui de-al doilea acord, Comisia Europeană, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate, ar urma să acorde autorităților publice centrale din Moldova 29 de milioane de euro pentru sporirea capacităților de coordonare a asistenței și pentru îmbunătățirea abilităților de elaborare și coordonare a proiectelor, dezvoltarea infrastructurii naționale de date spațiale și combaterea fenomenului spălării banilor.

xxx

Atingerea unui consens larg în cazul proiectului de schimbare a sistemului electoral este una dintre recomandările de la Veneția care este interpretată în mod diferit de promotorii și oponenții acestei reforme electorale, dar și în societatea moldovenească în ansamblu. Promotorii spun că, pe de o parte, există suficient consens în Parlament și în societate, pe de altă parte, mai mult consens nu are de unde exista. Oponenții afirmă că nu există consens nici în Parlament, nici în societate, respectiv, acesta trebuie asigurat, dar în discuții sincere, nu mimate. Acesta a fost laitmotivul dezbaterii publice cu tema: „Consensul larg în societatea moldovenească: necesitate și posibilitate”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova. Dezbaterile publice sunt la ediția a 74-a și fac parte din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” și au desfășurate cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.

xxx

Refuzul opoziției și a societății civile de a participa la dezbaterile publice pe marginea tentativei de schimbare a sistemului electoral polarizează societatea și mai mult, iar acest lucrul este în detrimentul dezvoltării Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de către deputatul Grupului parlamentar Popular European, Valeriu Ghilețchi, în cadrul unor dezbateri organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova. Deputatul spune că pentru a obține un consens larg în societate pe marginea modificărilor propuse se cere de întreprins mai multe acțiuni, între care și o campanie de informare. În opinia deputatului, toate partidele politice ar trebuie să participe la dezbaterile publice pentru a găsi numitorul comun sau consensul larg pe marginea celor propuse în scopul modificării sistemului electoral. În replică la afirmațiile altui participant la dezbateri, vicepreședintele PL, Valeriu Munteanu,  Valeriu Ghilețchi a afirmat că entități parlamentare de tipul grupului nou format al PPE sunt create și la nivel european, inclusiv în Parlamentul European.

xxx

Polarizarea în spațiul moldovenesc nu este un produs doar al actorilor din interior, ci al interferenței din afară. În Republica Moldova, în viitor, nu va exista mai puțină polarizare. Din păcate, suntem obiectul unor interferențe din afară care în continuare amplifică eforturile de polarizare și care destabilizează viziunile interne. De această părere este directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CREDO) Sergiu Ostaf. În cadrul unor dezbateri organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova, Sergiu Ostaf a explicat că noțiunea de consens larg recomandată de Comisia de la Veneția vizează crearea spațiului de comunicare care ar duce la finalitatea unui proces. În opinia lui Sergiu Ostaf, consensul, în sensul avizului Comisiei de la Veneția, trebuie să fie găsit pe întreaga societate, pe marginea tuturor propunerilor și recomandărilor, cu participarea tuturor actorilor. Directorul CREDO este de părere că în Republica Moldova nu va exista vreodată un grad înalt de consens în ceea ce privește asemenea subiecte, deoarece gradul de polarizare este extrem de mare.

xxx

Avizul Comisiei de la Veneția este unul politico-juridic, chiar dacă anumiți actori de la Chișinău încearcă să inoculeze altă interpretare. Nu se poate de vorbit despre o generalitate juridică nefiind raportată la realitatea politică. Afirmații în acest sens a făcut vicepreședintele Partidului Liberal, Valeriu Munteanu, în cadrul unor dezbateri organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova. Valeriu Munteanu a spus că după studierea avizului Comisiei de la Veneția pe marginea schimbării sistemului de vot, a conchis că schimbarea sistemului electoral și-a dorit-o doar Partidul Democrat, iar Partidul Socialiștilor a „dorit-o” doar sub presiune. Potrivit vicepreședintelui Partidului Liberal, în același document se arată că proiectul de schimbare a sistemului de vot mai este susținut în prima lectură de grupul parlamentar al PPE, format pe durata mandatului actualului Parlament. Or, Comisia de la Veneția a zis prin acest document că este o invenție absolut moldovenească când se formează grupuri parlamentare care nu reprezintă alegătorii. Valeriu Munteanu a menționat că aflarea Moldovei sub monitorizarea Consiliului Europei este o condiție ce ar putea accelera procesul de integrare europeană și poate chiar de obținere a calității de membru al Uniunii Europene. Totodată, nesocotirea recomandărilor Comisiei de la Veneția privind schimbarea sistemului de vot va pune presiune pe Republica Moldova și cu siguranță va îndepărta decizia de acordare practică a susținerii financiare ceea ce este un lucru negativ.

xxx

În contextul în care lipsește coeziunea socială, iar pe alocuri societatea este chiar fisurată, un consens politic pe orișice problemă este imposibil de obținut. Un consens îngust în Republica Moldova l-ar putea forma problema furtului miliardului și trecerii pe umerii cetățenilor a achitării indirecte, alte aspecte precum integrarea europeană sau integrarea euro-asiatică, însă un sistem electoral mixt sau un sistem proporțional nu va avea niciodată un consens. Declarații în acest sens a făcut vicedirectorul Institutului de Cercetări Juridice și Politice al Academiei de Științe a Moldovei, Victor Juc, în cadrul unor dezbateri, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova. Victor Juc a spus că problema unui consens larg sau îngust, extins sau mai puțin extins niciodată nu s-a aflat pe agenda zilei a Republicii Moldova, iar deciziile se adoptau mai degrabă folosind mecanismele democrației reprezentative, adică în Parlament. În altă ordine de idei, expertul a menționat că problema acordării asistenței financiare Republicii Moldova de către Uniunea Europeană s-a transformat din una economică în una vădit politică, problema a devenit una stringentă pentru că Moldova era tratată anterior mult mai înalt decât un stat comunitar.

xxx

La etapa actuală partidele de la guvernare, Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat, nu fac altceva decât să mimeze discuțiile pe seama sistemului electoral, iar atunci când se vorbește despre un consens în societate, acesta trebuie divizat în unul existent în Parlament și unul în opoziție. Partidul Acțiune și Solidaritate consideră inutile discuțiile despre schimbarea sistemului electoral în Moldova, la baza cărora au stat mai multe momente catalogate drept informații mincinoase. Afirmații în acest sens a făcut reprezentantul Partidului Acțiune și Solidaritate, Vladimir Bolea, în cadrul unor dezbateri la IPN. Vladimir Bolea a spus că PAS nu a participat și nu va participa la discuțiile organizate de partidele de la guvernare pe seama schimbării sistemului electoral. Potrivit reprezentantului PAS, Republica Moldova trece printr-o etapă de criză politică cum nu s-a mai văzut până acum, iar la etapa actuală nu se poate vorbi despre un consens larg în ceea ce privește puterea și opoziția. Moldova ar trebui să se axeze pe probleme mult mai stringente cum ar fi securitatea energetică, dezvoltarea economică a Republicii Moldova, reforma administrativă etc. Vladimir Bolea este de părere că impactul extern este unul extrem de important pentru Republica Moldova și că a fost un succes plasarea pe agenda de lucru a Partidului Popular European și a Consiliului Europei problema Republicii Moldova. Potrivit lui, asistența financiară de 100 de milioane de euro acordată Moldovei de către Parlamentul European cu siguranță este acordată condiționat.

xxx

Laboratorul de expertize criminalistice din cadrul Centrului Național de Expertize Judiciare (CNEJ) a primit acreditare internațională pentru examinarea scrisului și semnăturilor (conform standardului SR EN ISO/CEU 17025:2006), iar rezultatele expertizelor vor fi valabile pentru cauzele înaintate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și recunoscute pe teritoriul Uniunii Europene. Expertiza judiciară se efectuează la solicitarea instanțelor de judecată, organelor de urmărire penală, persoanelor fizice și juridice interesate. Concluziile înscrise în raportul de expertiză servesc drept probe în procesul judiciar, dobândite prin metode științifice.

xxx

Premierul Pavel Filip a solicitat în cadrul ședinței Comisiei guvernamentale pentru integrare europeană o comunicare directă cu instituțiile europene. Potrivit lui, între autoritățile Republicii Moldova și instituțiile europene trebuie să existe o comunicare directă, în condițiile în care în ultima perioadă la Bruxelles ajung informații care au la bază neadevăruri și sunt interpretate eronat. În cadrul ședinței au fost analizate evoluțiile înregistrate în implementarea Acordului de Asociere și concluziile discuțiilor purtate cu oficialii europeni în ultima perioadă. Ministrul de externe Andrei Galbur a spus că până la sfârșitul lunii iulie urmează să fie publicat raportul privind realizarea planului de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în primul semestru al anului 2017.

xxx

Membrii Biroului Permanent al legislativului de la Chișinău au aprobat declarația comună a Parlamentului Republicii Moldova, Georgiei și Radei Supreme a Ucrainei prin care se face apel către Parlamentul European să adopte o Rezoluție înainte de Summitul Parteneriatului Estic, exprimând sprijin politic pentru deschiderea perspectivei de aderare a celor trei țări asociate. După ședința Biroului, șeful legislativului, Andrian Candu a declarat că cele trei state sunt țări asociate Uniunii Europene, care au acorduri de asociere și de liber schimb cu Uniunea Europeană, fără însă să se discute în detaliu despre perspectiva europeană și când ar fi această perspectivă europeană. Potrivit lui, aceasta este solicitarea în adresa Parlamentului European, care este un for politic european ca să examineze și să aprobe o rezoluție pentru parteneriatul estic, ca celor trei state să li se deschidă calea de perspectivă de integrare europeană. Referindu-se la o eventuală cerere de aderare la UE, pe care ar urma să o înainteze Republica Moldova, Andrian Candu a declarat că aceasta ar putea fi depusă în 2018. Potrivit lui, pentru a depune această cerere Republica Moldova trebuie să fie pregătită, să fie eligibilă pentru a intra în procedura de preaderare.

xxx

Declararea de către Uniunea Europeană a sistemului moldovenesc de control și certificare a semințelor ca fiind echivalent cu cel comunitar permite livrarea semințelor pe piața europeană. Declarația a fost făcută de către premierul Pavel Filip, în cadrul unei conferințe de presă susținute după o întrevedere cu Vytenis Andriukaitis, comisar european pentru sănătate și siguranță alimentară, aflat în vizită în Republica Moldova. Prim-ministrul a menționat că la 9 iunie UE a declarat sistemul național de control și certificare a semințelor și a materialului semincer echivalent cu cel comunitar. Potrivit lui, este încă o ușă deschisă către Europa, care va permite producătorilor din acest domeniu să-și vândă marfa și pe piața UE. Comisarul european Vytenis Andriukaitis a spus că Republica Moldova rămâne a fi un partener important pentru UE în cadrul politicii europene pentru vecinătate și a parteneriatului estic. Oficialul a încurajat eforturile Moldovei privind implementarea legislației UE privind sănătatea și siguranța alimentelor.

xxx

Moldova și Lituania marchează 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice. În cadrul unui eveniment organizat la Ambasada Lituaniei la Chișinău, ambasadorul Rimantas Latakas a menționat că această colaborare, care a fost stabilită acum 25 de ani, a fost una prietenoasă, una fermă și nu s-a referit doar la relații diplomatice, întruniri de diferite niveluri, ci și a cuprins și domenii precum ar fi și arta, știința, cultura, ocrotirea sănătății. Diplomatul a menționat că Lituania oferă o importanță mare faptului că Republica Moldova este membră a Parteneriatului Estic. Ambasadorul a mai spus că Lituania sprijină întrutotul Republica Moldova în alegerea sa de aderare la spațiul european și integrare în spațiul politic și economic al Uniunii Europene. Viceministrul afacerilor externe Lilian Darii a declarat că Lituania a reușit să se modernizeze astfel încât să devină membru UE și al Alianței Nord-Atlantice. Iar Republica Moldova a simțit pe parcursul acestor ani sprijinul lituanian, inclusiv cu sprijinul Lituaniei a reușit să semneze Acordul de Asociere cu UE, iar în continuare se bucură de suport pentru realizarea prevederilor din acest acord european. În opinia sa, realizarea acestora va apropia Republica Moldova de UE.

xxx

Opt subgrupuri tematice vor activa în cadrul Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media. Obiectivele de activitate pentru fiecare subgrup și termenul-limită pentru elaborarea documentelor au fost stabilite în cadrul ședinței a Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media, prezidată de președintele Parlamentului Andrian Candu. Dumitru Lazur, coordonator de proiecte la Oficiul Consiliului Europei la Chișinău, a precizat că vor fi implicați experți naționali și internaționali care vor coordona activitatea subgrupurilor și vor asista membrii Grupului de lucru. Grupul a fost creat la inițiativa președintelui Parlamentului Andrian Candu, cu suportul Proiectului Comun al Uniunii Europene și Consiliului Europei „Promovarea libertății și pluralismului mass-mediei în Republica Moldova”.

xxx

În ianuarie-mai 2017, exporturile de mărfuri din Republica Moldova au constituit mai bine de 850 de milioane de dolari, fiind în creștere cu circa 15% în comparație cu aceeași perioadă a anului 2016. Potrivit Ministerului Economiei, această situație a fost determinată de îmbunătățirea cererii externe, care a condus la majorarea volumului mărfurilor exportate, dar și la diminuarea prețului unitar al acestora. Exporturile au fost efectuate preponderent în Uniunea Europeană, cu o pondere de peste 63% din totalul exporturilor, însumând 540 de milioane de dolari. Prin comparație, exporturile în statele CSI au reprezentat circa 20% din totalul exporturilor, în sumă de 180 de milioane de dolari. În aceeași perioadă de cinci luni, importurile au însumat 1,8 miliarde de dolari SUA, fiind cu peste 16%  mai mult decât în perioada similară a anului 2016. Importurile din țările UE s-au cifrat la 880 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă 49% din totalul importurilor. Importurile din țările CSI au însumat peste 450 de milioane de dolari SUA sau peste 25% din totalul importurilor.

xxx

România va continua să ajute cetățenii Republicii Moldova, iar opțiunile pro-estice ale unor politicieni nu vor constitui un impediment. Declarațiile au fost făcute de către ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță. Oficialul a spus că pentru a ajunge în UE este nevoie de o consolidare a instituțiilor, de o creștere a capacității lor pentru a face față provocărilor. Totodată, Daniel Ioniță a spus că este „surprins” de nostalgia sovietică pe care a remarcat-o la o parte din cetățeni. Diplomatul român a declarat că îl doare și abordarea anti-NATO din partea societății moldovenești.

xxx

Republica Moldova, alături de opt state din Bazinul Mării Negre, va putea aplica la un program de granturi cu un buget de 49 de milioane de euro. Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova, Uniunea Europeană și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice al României privind Programul Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 a fost ratificat de Parlamentul de la Chișinău. Banii oferiți de UE sub formă de grant vor putea fi accesați de către autoritățile publice, organizațiile neguvernamentale și cele educaționale din Republica Moldova, România, Bulgaria, Grecia, Turcia, Ucraina, Georgia, Armenia și Azerbaidjan. Finanțările vor putea fi utilizate pentru îmbunătățirea nivelului de trai al oamenilor. Beneficiarii trebuie să cofinanțeze în proporție de 10% activitățile pentru care se cere finanțare. Un alt acord ratificat de legislativ, în valoare de 81 de milioane de euro, este Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova, Uniunea Europeană și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice al României privind Programul Operațional Comun România - Republica Moldova 2014-2020 pentru Programul de Cooperare Transfrontalieră al Instrumentului European de Vecinătate (ENI) pentru anii 2014-2020, semnat la Chișinău la 12 decembrie 2016. Acesta are drept scop realizarea proiectelor comune de frontieră dintre România și Republica Moldova în domeniile educației, conservării și protecției patrimoniului istoric și securității de frontieră.

Retrospectiva știrilor din Fluxul IPN „Integrare Europeană” este realizată cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel și este liberă pentru preluare cu condiția indicării surse.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS