Parteneriatul Estic discutat la Bruxelles: Agenda europeană a Moldovei capătă câteva “noi contururi”
Print Send by email
06:09, 27 Mai 2016
 

 

Acordul de Asociere capătă noi contururi, care permit o implicare mai mare din partea UE, iar în paralel – extinderea angajamentelor Moldovei și UE. Rămâne însă de văzut, dacă ratificarea Acordului la nivelul UE va schimba situația în teren, adică în Moldova, unde reformele sunt inhibate…

 

Dionis Cenușa
 

Situația din Parteneriatul Estic și țările partenere a fost discutată în contextul Consiliul UE pentru Politică Externă, de la Bruxelles, reunit pe 23 mai 2016. Discuțiile au fost purtate în cadrul celei de-a șaptea reuniuni anuale a Miniștrilor de Externe ai țărilor Parteneriatului Estic. Deși diplomații europeni au fost preocupați preponderent de situația din Siria și Irak, contracararea Statului Islamic, problema refugiaților și migrației, operațiunile din Marea Egee, pe agenda Consiliului UE a figurat la fel Parteneriatul Estic.

Evident, privirea Consiliului UE a fost țintită pe alte dosare mai “grele”. Cu toate acestea, mai multe aspecte importante legate de țările Parteneriatului Estic, inclusiv de Moldova, au răsunat în cadrul reuniunii. Cu privire la Moldova, partea europeană a anunțat finalizarea procesului de ratificare a Acordului de Asociere în cadrul UE. La fel, europenii au comunicat despre adoptarea deciziei necesare pentru a introduce legislația sanitar-fitosanitară și veterinară în anexele Acordului de Asociere UE-Moldova. Atenția reprezentantului Moldovei, Andrei Galbur, prezent la reuniune, a fost dedicată agendei reformelor, dar și cooperării sectoriale cu UE. Mai mult ca atât, oficialul moldovean a venit cu inițiativa definitivării unei viziuni strategice pentru “partenerii estici” în contextul summit-ului Parteneriatului Estic din 2017.

Noi “contururi” pentru agenda europeană din Moldova

Finalizarea procesului de ratificare a Acordului de Asociere Moldova-UE este primul „contur”, făcut public în cadrul Consiliului UE din 23 mai. Astfel, din 1 iulie 2016, Moldova, alături de Georgia, vor deveni unicele țări din Parteneriatul Estic, care beneficiază de acorduri cu UE aflate în vigoare integral. Până atunci, Acordul va fi în proces de implementare provizorie, statut pe care îl are din septembrie 2014 ca urmare a deciziei UE din iunie 2014 (Decizia Consiliului, 16 iunie 2014).

Aplicarea Acordului în deplinătatea sa presupune o implicare mai pronunțată a UE, dar și obligații din partea Moldovei care vor fi activate, cum ar fi cele legate de protecția proprietății intelectuale. În primul rând, odată cu aplicarea plenară a Acordului UE urmează să rămână, cel puțin, la fel de incisivă când evaluează Moldova, precum au făcut-o în Concluziile din 15 februarie 2016. În al doilea rând, completarea procesului tehnic de ratificare a Acordului în cadrul UE comportă o semnificație politică majoră. Or, trebuie să ținem cont de faptul că, spre deosebire de Moldova, ratificarea Acordului cu UE-Ucraina este în stare de blocaj tehnic, din cauza referendumului olandez din 6 aprilie 2016. Nu în ultimul rând, intrarea în vigoare deplină a Acordului reprezintă un pas pozitiv în direcția extinderii ariilor de condiționalitate, ce pot fi invocate de către Bruxelles în raport cu Chișinăul.   

Un alt “contur” semnificativ pe care l-a obținut agenda europeană a Moldovei constă în decizia Consiliului UE ce permite amendarea anexelor Acordului în domeniul sanitar-fitosanitar și veterinar (Rezultatele Consiliului UE, 23 Mai 2016). Aparent, Ministerul de Externe de la Chișinău a trecut cu vederea acest subiect, deși ponderea acestuia este considerabilă pentru relațiile comerciale ale Moldovei cu UE. Fără ajustarea legislației moldovenești la normele europene în domeniul sanitar-fitosanitar și veterinar (bunăstarea animalelor), Moldova nu va putea îndeplini criteriile de eligibilitate pentru a exporta produse de origine animală pe piața UE. Ca urmare a deciziei Consiliului UE, Anexa XXIV-B a Acordului va fi completată cu 235 de directive și regulamente UE, care urmează să fie transpuse în legislația națională.

Aceste “contururi” contează în măsura în care datorită lor Acordul de Asociere devine un instrument mai complet, dar și mai robust, ce poate servi pentru reformarea țării.

Ministerul de Externe, realist, dar și vizionar

Mesajele vociferate de către Ministrul moldovean la Bruxelles denotă o ușoară balansare între poziții pur pragmatice și cele puternic vizionare.

Pe de o parte, oficialul moldovean a promovat în cadrul Consiliului UE ideea sporirii interconexiunilor (energie și transport), totodată, susținând necesitatea unei cooperări sectoriale mai semnificative (IMM-uri, investiții etc.). Aceste subiecte trădează abordarea pragmatică a Ministerului, care transmite semnalul guvernării, pentru care cooperarea sectorială cu UE constituie o “mască de oxigen” esențială pentru menținerea acesteia pe linia de plutire. Alt accent important pus de către ministru la Bruxelles ține de politica de securitate și apărare comună și necesitatea cooperării pentru contracararea “amenințărilor-hibrid”, la care Moldova ar dori să participe. Printre tezele realiste ale ministrului se mai numără și apelul către UE de a eficientiza informarea publicului pe marginea beneficiilor Parteneriatului Estic.

Pe de altă parte, ministrul a atins anumite aspecte de ordin vizionar. Astfel, a fost propusă elaborarea unei viziuni strategice pentru partenerii estici în contextul viitorul summit al Parteneriatului Estic, care urmează să fie organizat fie sub președinția Maltei sau cea a Marii Britanii (dacă după referendumul de pe 23 iunie curent, cea din urmă va rămâne în componența UE).

Bineînțeles, Ministerul Afacerilor Europene și Integrării Europene reprezintă expresia guvernării de la Chișinău, calificată de multe ori drept pretins sau fals pro-europeană. Dar, spre deosebire de alte instituții din țară, acesta a absorbit o doză mai mare de “europeism”, lucru ce poate fi dedus din viziunile sale ambițioase în raport cu UE. În alte condiții, Ministrul de Externe (Andrei Galbur) ar fi omis din discursul său apelul către UE privitor la acordare unei atenții mai mari pentru “vecinătatea estică” în Strategia Globală a UE, aflată în plin proces elaborare.

În loc de concluzie…

Acordul de Asociere capătă noi contururi, care permit o implicare mai mare din partea UE, iar în paralel – extinderea angajamentelor Moldovei și UE. Rămâne însă de văzut, dacă ratificarea Acordului la nivelul UE va schimba situația în teren, adică în Moldova, unde reformele sunt inhibate.

Aceasta duce în mod automat la extinderea condiționalității spre noi arii (proprietatea intelectuală, domeniul sanitar-fitosanitar etc.). Însă aceasta nu poate schimba atitudinea autorităților și a guvernării, pentru care reformele par să fie văzute din necesitatea de a se menține la putere și nu de a remodela țara, politica și economia acesteia sau relația cetățeanului față de stat.

Implementarea Acordului de Asociere trebuie să devină punctul de ruptură care să transforme instituțiile, funcționarii publici, dar cel mai mult clasa politică. Oricât de vizionar și “europeist” ar fi Ministerul de Externe, o singură instituție, și nici două sau trei, nu sunt capabile să miște lucrurile din loc. Punctul de ruptură va fi simțit doar atunci când schimbări de comportament, principii și obiective vor avea loc în actuala guvernare, dar și în partidele care vor să o înlocuiască. 

 
Dionis Cenușa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN ODIP: Probe despre fraudarea alegerilor.Conferințe IPN | Ziarul Timpul. Sondaj socio-politic.
Conferințe IPN [HD] | Lideri sindicali, Dezastrul în Federația Agroindsind,Conferințe IPN | ODIP: Probe despre fraudarea alegerilor, Partea II
Vezi toate
banner creditex