Verdictul europarlamentarilor aflați la Chișinău: Insuficientă sete de reformă
Print Send by email
05:37, 23 Mai 2016
 

 

Guvernarea este nevoită să continue reformele, chiar dacă este obișnuită „să boicoteze” de o manieră discretă pe multe dintre acestea. Opoziția politică constructivă și societatea civilă, împreună cu UE și partenerii de dezvoltare, sunt principalii actori ce pot impune o conduită pro-reformă a guvernării. Fără o sete adevărată de reforme, un val nou de instabilitate politică este inevitabil, la fel cum și prăbușirea actualei guvernări…

 

Dionis Cenușa
 

După circa 7 luni de la prima reuniune (septembrie 2015), Comitetul de Asociere UE-Moldova s-a reunit pentru a doua oară, dar deja la Chișinău.

În perioada 17-19 mai 2016, o delegație din partea Parlamentului European, alcătuită din 4 europarlamentari, 2 din partea Liberalilor și Democraților (ALDE) și câte unu din partea social-democraților (S&D) și a popularilor europeni (PPE), a avut întrevederi cu legislativul și executivul moldovenesc, dar și cu societatea civilă.

Reuniunea Comitetului Parlamentar de Asociere a fost dominată de evaluarea progresului implementării foii de parcurs, convenită în martie curent dintre Guvernul moldovenesc și Comisia Europeană.

Viteza reformelor, printre îngrijorările principale

Delegația Parlamentului European și-a exprimat îngrijorările față de viteza reformelor. Motivația reală și seriozitatea guvernării constituie aspectele accentuate de către europarlamentari. Or, practic toate reformele inițiate sunt suspectate de neajunsuri și trucaje. Aceasta se datorează încrederii generale foarte scăzute a opiniei publice, dar și a partenerilor externi, față de integritatea și, respectiv, caracterul pro-reformă al guvernării.

Totodată, europarlamentarii au insistat pe necesitatea asigurării calității reformelor. Observația dată rezultă din obsesia guvernării de a raporta progresul în cifre a implementării „foii de parcurs”, asumată în luna martie. Or, autoritățile trebuie să aibă ca prioritate calitatea reformelor la fel ca și viteza acestora, și nu doar pe cea din urmă.

Din declarațiile eurodeputaților mai rezultă că stabilitatea politică din țară nu reprezintă un scop în sine, ci o circumstanță ce trebuie să servească desfășurării bune a reformelor. Altfel spus, menținerea actualului status-quo nu mulțumește nici opinia publică din țară și nici Bruxelles-ul. Așteptările interne și externe față de actuala guvernarea sunt legate de reformarea coerentă, consistentă și ireversibilă a țării.

Aparte despre fraudele din sistemul bancar

Deputații europeni au criticat mersul investigației privind frauda din sistemul bancar. Norica Nicolai, fost procuror și actualmente deputat european din partea Liberalilor și Democraților (ALDE) nu a ezitat să pună la îndoială capacitatea instituțiilor moldovenești de a investiga în mod eficace, dar și operativ dosarul bancar. Cel mai grav este însă faptul că suspiciunile legate de inacțiunile ce a favorizat comiterea infracțiunilor bancare planează asupra mai multor instituții (Banca Națională, Comisia Națională a Pieții Financiare, CNA etc.).

Europarlamentara Nicolai s-a arătat convinsă că dacă ar există o motivație suficientă, atunci urmele către sumele de bani dispărute din sistem ar fi fost identificate demult, iar ca urmare s-ar fi aflat și numele beneficiarilor finali ai schemelor frauduloase. Mai mult ca atât, mesajul indirect transmis de către europarlamentară a fost că vinovații nu sunt căutați acolo unde trebuie.

Situația din sistemul bancar rămâne incertă, iar europenii nu sunt convinși de faptul că autoritățile depun toate eforturile pentru a repara breșele existente și a exclude noi fraude pe viitor. De asanarea sectorului bancar depinde nu doar vivacitatea economiei naționale, dar și dorința europenilor de a debloca asistența bugetară directă, lucru pe care se pare că autoritățile nu îl realizează pe deplin.

Accentele puse de societatea civilă

O poziție clară și bine argumentată vizavi de reformele implementate de către guvernare a fost expusă de către reprezentanții societății civile. Astfel, 21 de organizații non-guvernamentale au lansat o declarație comună adresată Comitetului de Asociere Parlamentară UE-Moldova, în care punctează deficiențele reformelor inițiate de către autorități. Declarația dată descrie în mod obiectiv, cu numeroase critici, neajunsurile reformelor inițiate în domeniile cruciale (justiție, combaterea corupției, libertatea mass-media, sectorul financiar).

O atenție majoră a fost acordată sectorului justiției. Astfel, demersul societății civile a vizat tergiversarea numirii judecătorului pentru Curtea Constituțională din partea Guvernului, selectat pe cale transparentă. La fel, s-a atras atenția asupra necesității urgentării adoptării legislației secundare pentru a putea activa în mod eficient Legea procuraturii, începând cu august 2016. A fost cerută alegerea cât mai transparentă a noului Procuror General din rândul unor candidați integri. Adițional, apelul a vizat partenerii de dezvoltare de la care s-a cerut o contribuție pentru consolidarea capacităților procuraturii, prin investirea în profesionalizarea angajaților acesteia. Nu în ultimul rând, o porție de critici a fost dedicată disproporționalităților ce țin de efectuarea interceptărilor, dar și de proiectul de lege “Big Brother”. Aspecte, care în viziunea sectorului asociativ, trebuie corectate pentru a elimina orice posibilitate de abuzuri din partea autorităților.

Consolidarea politicilor anti-corupție la fel s-a regăsit în Declarația societății civile. Prin urmarea, a fost revendicată adoptarea pachetului de legi cu privire la integritate, cu accentul pe consolidarea competențelor Centrului Național de Integritate. Pe lângă aceasta, a fost cerută revizuirea și îmbunătățirea mecanismului de evaluarea a integrității instituționale.

Demonopolizarea și transparentizarea de facto a pieții mass-media au constituit alte cerințe evidențiate de către sectorul asociativ. Totodată, au fost punctate problemele legate de lipsa de echilibre și suficientă integritate în cadrul partidelor politice în privința donațiilor și raportării financiare. Tărăgănarea finanțării partidelor politice, politizarea presei și numirea netransparentă a membrilor CEC au fost alte momente critice incluse în Declarație.

Alte probleme majore invocate de către societatea civilă s-au referit la sectorul financiar. Transparența redusă a acționariatului bancar, guvernarea corporativă slabă în sector, expunerea față de zonele „offshore”, deficiențele mecanismului de prevenire a crizelor în sistemul bancar și altele s-au numărat printre principalele cauze care (men)țin în șah sectorul financiar al țării.

În loc de concluzie…

Chiar dacă retorica eurodeputaților a conținut o doză mare de critică, aceasta a fost oricum moderată și redusă la constatarea faptelor cunoscute. Critica moderată poate fi determinată de câteva aspecte.

În primul rând, autoritățile de la Chișinău au făcut tot posibilul pentru a livra dovezi că reformele continuă, recunoscând totodată existența restanțelor. În al doilea rând, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, dar multe reforme au fost inițiate, fapt ce nu poate fi neglijat și nici negat de către europeni. În al treilea rând, schimbările landșaftului politic (apariția unor noi partide politice) și viitoarele alegeri prezidențiale sunt văzute ca factori adiționali ce forțează guvernarea să facă anumite cedări. Nu în ultimul rând, vocea societății civile se face din ce în ce mai auzită în țară și la Bruxelles, creând astfel pârghii adiționale de presiune asupra guvernării, pe care europenii mizează.

Actuala guvernare nu dispune de foarte mult teren de manevră. Aceasta este nevoită să continue reformele, chiar dacă este obișnuită „să boicoteze” de o manieră discretă pe multe dintre acestea. Opoziția politică constructivă și societatea civilă, împreună cu UE și partenerii de dezvoltare, sunt principalii actori ce pot impune o conduită pro-reformă a guvernării. Fără o sete adevărată de reforme, un val nou de instabilitate politică este inevitabil, la fel cum și prăbușirea actualei guvernări.

 
Dionis Cenușa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(6) comentarii
Anatolie
08:45, 23 Mai 2016

Insufiecienta de reforme?. Pai dupa cum a declarat A.Cristea, R.Moldova merge in grafic ce tine de reforme si de lichidarea retantelor in implementarea Acordului de Asociere UE-RM. Asa ca eu o sal cred ai bine pe europarlamnetar sau presa.

Dorin
09:14, 23 Mai 2016

Cred ca reformele s-au facut la un ritm destul de alert, mai ales in comparatie cu activitatea guvernarilor anterioare. In ce priveste opozitia si societatea civila, care ar trebui sa contribuie la acest proces de reformare, au in majoritatea cazurilor o atitudine distructiva sau de indiferenta.

Oleg
10:52, 23 Mai 2016

În comparație cu guvernele anterioare acet guvern a implemintat destule reforme in foarte puțin timp și cum a spus Victoria Nuald dacă vom lucra cum am lucrat în ultimele 3 luni în curînd o sa putem sa ne catalogam ca un stat european.

Oleg
10:52, 23 Mai 2016

În comparație cu guvernele anterioare acet guvern a implemintat destule reforme in foarte puțin timp și cum a spus Victoria Nuald dacă vom lucra cum am lucrat în ultimele 3 luni în curînd o sa putem sa ne catalogam ca un stat european.

Gheorghe
10:57, 23 Mai 2016

Reformele continuă și într-un mod foarte accelerat, am impresia că în nici un stat nu sau luat așa de multe hotărîri timp de 3 luni plus la asta au mai făcut și reformele PLDMiștilor, care ei mai mutl sau făcut că le fac, dar acum se văd mișcări mar, cred că deja au vre-o 80 de % realizate!

Radion
14:57, 23 Mai 2016

Indiferent de orice oricum s-au facut pasi concreti spre comparatie de anul trecut cind Strelet o facea pe avocatul lui Filat in loc sa implimenteze Acordul de Asociere cu UE. Daca si anul trecut un pic se mai lucra, acum nu mai erau atitea restante.

Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Transparency International Moldova

Notă de poziție: Noile modificări la Legea cetățeniei Republicii Moldova - un risc de legalizare a mijloacelor financiare de origine frauduloasă

DORfest.md

DORfest: 2 zile de celebrare a Spiritului și Tradițiilor strămoșești

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Președintele  CNO este învinuit de spălare de mijloace financiare bugetare.Conferințe IPN [HD] | Rezultatele lotului național la Campionatului Mondial de Muaythai.
Conferințe IPN [HD] | UNIREA - ODIP. Bilanțul Caravanei Unirii.Conferințe IPN [HD] |Implicarea copiilor în munci - normalitate sau exploatare prin muncă?
Vezi toate
banner creditex