În Republica Moldova, mai bine de jumătate din populaţia ocupată nu-şi declară salariul real. Agenţii economici evită să prezinte organelor abilitate cifre reale privind salariile angajaţilor pentru a plăti impozite mai mici. Agenţia de presă IPN a întrebat concurenţii electorali ce soluţii propun pentru reducerea fenomenului „muncii la negru” şi a „salariilor în plic”.
---
3 ani fără impozit pe profit pentru întreprinderile nou-create
Partidul Democrat din Moldova consideră că unul din motivele pentru care agenţii economici preferă să achite angajaţilor salarii „în plic” sunt reglementările stricte a activităţii în sectorul formal şi impozitele mari. La fel, birocraţia excesivă este adversarul mediului de afaceri şi împiedică crearea de locuri de muncă. PDM crede că, pentru a face mai uşoară relaţia companiilor cu fiscul şi pentru a reduce povara fiscală în economie, trebuie simplificat semnificativ sistemul fiscal, prin comasări şi eliminări de taxe şi impozite. Potrivit democraţilor, un pachet de compensaţii şi beneficii bine gândite pentru angajaţi şi o politică fiscală armonizată va diminua fenomenul. Pentru a stimula deschiderea micilor afaceri şi crearea de locuri de muncă, PDM propune scutirea totală de impozit pe profit pentru primii 3 ani de funcţionare a oricărei întreprinderi mici sau mijlocii.
PDM nu consideră că salariaţii trebuie sancţionaţi dacă acceptă să primească neoficial o parte din salariu. Soluţiile trebuie să aibă legătură cu relaxarea fiscală în economie şi cu un control mai sever a angajatorilor. Pentru a încuraja mediul de afaceri să investească şi să creeze locuri de muncă bine plătite, Partidul Democrat vine cu câteva propuneri de facilităţi pentru firmele care angajează tineri, în special absolvenţi de studii superioare şi şcoli profesionale. Astfel, în primii 3 ani de la angajarea tinerilor specialişti, statul va asigura contribuţiile către fondul asigurărilor sociale pentru fiecare tânăr angajat. Această măsură va încuraja angajarea tinerilor specialişti în domeniile potrivite, cu contracte de muncă. PDM propune, de asemenea, scutirea de impozit a până la 12% din veniturile firmelor, dacă ele investesc în cercetare şi dezvoltare.
Închisoare pentru funcţionarii care parazitează pe seama agenţilor economici
Partidul Popular Creştin Democrat consideră că prima măsură necesară pentru diminuarea fenomenului de economie nedeclarată este reducerea poverii fiscale. A doua măsură este reducerea controalelor şi a descinderilor inutile ale organelor de stat la companiile private. A treia măsură propusă este înăsprirea sancţiunilor pentru mită până la ani grei de privaţiune de libertate pentru funcţionarii sau ofiţerii organelor de forţă care parazitează pe seama agenţilor economici, de la care estorchează bani pentru a proteja evaziunea fiscală. După diminuarea poverilor fiscale şi oferirea de condiţii optime pentru întreprinzători, „munca la negru” ar trebui sancţionată cu privaţiune de libertate şi, după caz, cu lichidarea respectivelor firme.
În plus, PPCD consideră că instituirea unei bănci de stat care să crediteze businessmenii autohtoni în condiţii preferenţiale va reduce costurile activităţii acestora. O bancă de stat ar putea să se alimenteze din efectuarea tuturor transferurilor, plăţilor, salariilor ce ţin de sectorul public, inclusiv a transferurilor de la centru către unităţile administrativ-teritoriale, plus achitarea plăţilor de stat în instanţe de judecată, a serviciilor notariale, de avocat etc. Astfel, Guvernul va deveni un participant activ pe piaţa serviciilor financiare şi va determina prin serviciile financiare accesibile, oferite agenţilor economici autohtoni, ca băncile private să-şi revadă propriile pachete de servicii şi să-şi diminueze dobânzile pentru a rezista pe piaţă.
Impozite de 3 ori mai mari pentru cei care iau şi dau mită
Partidul Liberal Reformator notează că prin lipsa unui contract de muncă angajatorul are putere totală asupra angajatului: îl poate da afară de pe o zi pe alta, salariatul nu poate beneficia de compensaţii. Pe de altă parte, când vorbeşti despre evaziune fiscală, cetăţenii trebuie să înţeleagă că această metodă este condamnabilă la propriu. Pentru a combate acest fenomen formaţiunea susţine ideea creşterii amenzilor atât pentru cei care acceptă să muncească la negru, cât şi pentru cei care oferă salarii „în plic”. Aceste măsuri sunt necesare pentru creşterea salariilor, a pensiilor, indemnizaţiilor, burselor pentru studenţi etc. O a doua soluţie este micşorarea impozitului pentru angajatorii care oferă salarii mai mari decât cel mediu pe economie. Cu alte cuvinte, este nevoie de o relaxare fiscală, măsură liberală şi reformatoare. Această practică europeană, potrivit PLR, ar participa la schimbarea mentalităţii angajatorilor, dar şi a angajaţilor care vor avea asigurate salarii decente.
Referitor la sancţiuni, PLR spune că amenzile prevăzute de legislaţia nu sunt drastice, de aceea şi există fenomenul „muncii la negru”. Potrivit formaţiunii, aceste amenzi ar trebui să se tripleze pentru toate categoriile. Totodată, statul ar trebui să se implice mai mult în informarea cetăţenilor privind consecinţele acestui fenomen.
Cotă unică de impozitare
Partidul Naţional Liberal face referire la un studiu IDIS „Viitorul”, menţionând că afacerile şi tranzacţiile ilegale au atins, în anul 2011, o cifră-record de 19 miliarde de lei. Munca „la negru” seacă anual bugetul de stat cu 5 miliarde de lei. Ponderea economiei informale în ţările din Europa este de 30%, iar în Moldova a depăşit 50%. În Moldova, pentru un salariu de 1000 de lei, se plăteşte la stat, ca salariat şi ca întreprindere, încă 532 de lei. Pentru reducerea economiei-fantomă PNL propune introducerea cotei unice de impozitare de 10%. Formaţiunea dă exemplul Albaniei, „o ţară mult mai săracă decât Moldova, care ne-a ajuns şi ne-a întrecut, având o taxă unică de impozitare de 10% pe veniturile personale şi pe cele din afaceri.
PNL mai propune creşterea salariului minim pe economie de la 1650 de lei (85 de euro) la 190 de euro, ca în România. Totodată, salariul mediu ar trebui să ajungă la 4 mii de lei la sat şi 7 mii de lei la oraş, prin diminuarea economiei informale. Formaţiunea consideră că majorarea sancţiunilor pentru angajatori, odată cu reducerea poverilor fiscale, ar diminua fenomenul „muncii la negru”. O soluţie propusă de PNL este şi adoptarea unui pachet de legi pentru schimbarea atitudinii sociale faţă de infractori şi corupţi, prin înlocuirea principiului „prezumţiei nevinovăţiei” cu „prezumţia vinovăţiei”. PNL face referire şi la opinia unor experţi, menţionând că o măsură contra economiei-fantomă ar fi ca business-menii care lucrează cinstit şi măresc salariile angajaţilor cu 20%, să fie scutiţi de impozite către fondul social.
Dreptul la deducerea a 60% din venitul impozabil
Partidul Socialiştilor din Republica Moldova menţionează că politica fiscală distructivă îi face pe agenţii economici să recurgă la tot felul de tertipuri pentru micşorarea veniturilor impozabile declarate, iar de aici şi „munca la negru”, şi „salariile în plic”. Partidul optează pentru revenirea la cadrul fiscal aplicat în 2008-2011. Dar spune că acest lucru nu va fi suficient. Este nevoie de un set de politici publice care vizează cadrul regulator, inclusiv pe segmentul monetar. Potrivit PSRM, amenzile mai mari nu vor îmbunătăţi situaţia. Formaţiunea nu susţine sancţionarea angajaţilor care acceptă salarii „în plic”. Potrivit socialiştilor, ei deja sunt pedepsiţi, cel puţin prin faptul că vor ajunge să aibă o pensie mai mică. Mai ales că nu angajaţii sunt cei care aleg forma şi mărimea salariului oficial declarat, ei sunt puşi în faţa unei alegeri: sau este concediat, sau acceptă condiţiile patronului.
Cel mai important în combaterea „muncii la negru” şi a „salariului în plic” este schimbarea politicii de stat. PSRM susţine că, dacă va ajunge în Parlament, va insista pe un proiect de lege menit să reducă presiunea fiscală asupra fondului de salarizare. Prin majorarea salariilor lucrătorilor săi sau prin majorarea numărului de angajaţi, angajatorul va obţine dreptul la deducerea a 60% din venitul impozabil, care constituie suma creşterilor plăţilor în fondul asigurărilor sociale obligatorii de stat.
Cota zero la impozitul reinvestit şi la importul de utilaje
Partidul Popular din Republica Moldova notează că pentru combaterea practicii de acordare a salariului „în plic” este nevoie de aplicarea unei politici fiscale stabile pe o perioadă de cinci ani, pentru ca agenţii economici să-şi poată planifica investiţiile în afaceri. Formaţiunea propune aplicarea unui impozit unic de 10% pentru persoanele fizice şi juridice, pentru a spori rata de achitare a impozitului şi a mări baza impozabilă. De asemenea, este nevoie de eliminarea autorizaţiilor şi certificatelor pentru iniţierea afacerii, zero taxe şi impozite la importul de utilaje şi tehnologii avansate, demonopolizarea, eliminarea corupţiei în instituţiile statului, crearea unui climat investiţional atractiv, cota zero la impozitul reinvestit.
Partidul consideră că orice amendă aplicată în domeniul salarizării duce economia în zona tenebră. Codul Contravenţional prevede o serie de amenzi, inclusiv pentru conducătorii de instituţii şi întreprinderi, însă reacţiile organelor responsabile la ilegalităţile care se comit sunt nule. Deci, problema nu este în aplicarea amenzii sau în mărimea ei, ci în funcţionalitatea sistemului, susţine PPRM. Conducerea formaţiunii crede că statul este obligat să le asigure cetăţenilor un venit corespunzător unui trai decent, nu să-i sancţioneze pentru faptul că încercă să-şi asigure existenţa. Este necesar de creat condiţii ca agenţii economici să-şi onoreze obligaţiunile faţă de stat prin politici fiscale atractive. Altfel, cetăţenii vor continua să plece peste hotare.
Un sistem de impozitare onest, echilibrat şi inteligibil
În concepţia liberală, statul trebuie să exercite funcţia sa protectoare, iar prin politicile sale economice şi sociale, în mod deosebit cele de reglementare, statul trebuie să creeze un mediu de afaceri favorabil, stabil şi previzibil. Pentru realizarea acestor obiective, Partidul Liberal consideră absolut necesară transparentizarea domeniului salarial, în scopul eficientizării impunerilor fiscale aferente veniturilor realizate din activitatea economică. Un sistem de impozitare onest, echilibrat şi inteligibil va garanta aderenţa subiecţilor impozabili la cadrul legal şi va asigura scăderea numărului salariilor „în plic”.
PL susţine că sporirea sancţiunilor, îndeosebi a celor pecuniare, nu are întotdeauna efectul scontat. Atunci când beneficiile obţinute prin eludarea normelor juridice sunt mai mari decât eventualele riscuri financiare, aplicarea pedepsei poate să nu aibă efectul aşteptat. Ar fi mult mai eficientă ajustarea cadrului legal, creşterea investiţiilor directe în sectorul real al economiei, acordarea facilităţilor fiscale pertinente şi alte acţiuni programatice, care ar duce la clarificarea regulilor de joc şi ar face inutilă ocolirea cadrului legal. La fel de importantă este şi creşterea conştiinţei juridice în rândul salariaţilor, pentru explicarea dezavantajelor acceptării salariilor neoficiale. În programul său, PL prevede îmbunătăţirea administrării fiscale, prin restructurarea bazei de impozitare, prin combaterea fraudelor fiscale şi reducerea evaziunii fiscale, prin aplicarea unor strategii coerente de conformare fiscală ş.a.
Legea există, dar trebuie aplicată
Partidul Verde Ecologist spune că în Republica Moldova există o lege privind combaterea practicii de acordare a salariului „în plic”, dar aceasta nu se respectă pentru că nu se verifică aplicarea ei. Tot ce trebuie să se facă este ca Inspectoratul Fiscal de Stat să activeze conform legii. Potrivit PEV, nu e nevoie să crească amenzile, este suficient să se asigure aplicarea legii în vigoare. Salariaţii care acceptă salariul neoficial ar trebui să fie pasibili de pedeapsă.
PEV crede că practică europeană, potrivit căreia statul stabileşte facilitaţi la plata impozitelor pentru întreprinderile care achită salarii mai mari decât salariul mediu pe ţară, nu poate fi preluată de către Republica Moldova deoarece nu există atât de mulţi agenţi economici puternici care ar putea să-şi permită acest lucru.
Organele de control ar trebui mai bine plătite ca să nu caute venituri ilicite
Potrivit candidatului independent Oleg Brega, fiscalitatea trebuie să fie suficient de mică pentru a nu fi evitată de agenţii economici, dar şi organele de control ar trebui să fie suficient de bine plătite ca să nu caute venituri ilicite. Fiecare caz de corupţie trebuie investigat conform legii şi pedepsit prompt, exemplar. Cetăţenii trebuiesc educaţi să înţeleagă şi să evite corupţia, pentru că fură din propriul buzunar sau din pensia părinţilor.
Oleg Brega susţine că atât timp cât nu există certitudinea că amenzile se aplică şi se plătesc conform legii, nu are rost să fie majorate, pentru că şi acest lucru va stimula corupţia. Ca în orice act de corupţie, şi cel care dă, şi persoana care acceptă banii neimpozitaţi sunt complici şi merită pedeapsă. Angajaţilor ar trebui să li se accepte plângerile anonime la FISC şi Inspecţia Muncii sau să le fie garantată confidenţialitatea. Potrivit candidatului independent, orice formă de stimulare a legalizării afacerilor care s-a dovedit eficientă în alte ţări ar trebui experimentată şi în Republica Moldova, unele ar putea să prindă.
Aplicarea cotelor diferenţiate de impozitare la paşi mai mici
Uniunea Centristă din Moldova crede că nedeclararea salariilor reale este o consecinţă a politicii de impozitare inadecvate a veniturilor salariaţilor şi se trage din neîncrederea agenţilor economici în autorităţile statului. Această problemă poate fi soluţionată pe mai multe căi, iar una din ele ar fi scutirea de impozitul pe venit a salariaţilor care au un venit mai mic decât minimul de existenţă. O altă propunere este reducerea impozitului pe venit, în general, şi aplicarea unor cote diferenţiate de impozitare a venitului salarial la paşi mai mulţi şi mai mici, în funcţie de nivelul venitului.
De asemenea, formaţiunea propune instituirea obligaţiei angajatorului de a prezenta fiscului şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale ordinile de angajare şi de stabilire a salariilor pentru angajaţi. O propunere ar fi şi înăsprirea sancţiunilor, sub formă de amendă, pentru angajatorii care au contabilitate paralelă şi acordă salariile „în plic”, astfel încât amenzile aplicate să depăşească veniturile şi impozitele nedeclarate de cel puţin 5 ori, ceea ce ar descuraja efectiv asemenea manifestări.
Notă: Agenţia de presă IPN a propus tuturor concurenţilor electorali să-şi prezinte viziunea asupra problemei abordate. Materialul dat conţine răspunsurile oferite până la data convenită. Ciclul de materiale IPN din preajma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie va continua cu alte probleme importante identificate de către opinia publică.
Irina Ţurcanu, IPN