Pe parcursul anului 2017, diferența salarială între o femeie și un bărbat a constituit în medie 13,5%. În valoare monetară diferența a fost de 12 133 de lei, femeile fiind cele care câștigă mai puțin. În zile lucrătoare, această sumă reprezintă o lună și 20 de zile adiționale pe care trebuie să le muncească o femeie, potrivit calculelor Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.
Într-o conferință de presă la IPN, Alina Andronache, specialistă în relațiile cu publicul și advocacy la CPD, a menționat că astăzi, 20 februarie, este marcată Ziua egalității salariale. „Această zi este una simbolică, care are drept scop sensibilizarea societății cu privire la diferența de remunerare salarială dintre femei și bărbați. Această zi diferă în fiecare an și în fiecare țară. Și în această zi Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare vine în fața publicului cu o notă analitică în care prezintă care sunt diferențele de remunerare și ce trebuie să facem”, a spus Alina Andronache.
Natalia Covrig, analistă de politice publice în cadrul Centrului, a făcut referire la datele Biroului Național de Statistică, menționând că pe parcursul ultimilor ani diferența salarială crește constant. Dacă în 2013 aceasta constituia 6 995 de lei, în 2017 a ajuns să fie de 12 133 de lei. Cu cât salariul este mai mare, cu atât este mai mare și diferența între salariile femeilor și bărbaților, arată analiza sectoarele cu peste 10 mii de angajați. În sectoarele în care salariul mediu este peste 10 mii de lei, disparitatea între salarii este de peste 50%. „De ce avem această situație –în primul rând, pentru că femeile foarte rar se regăsesc în pozițiile de top management. Evident, ele au un salariu mai mic. Un alt factor ar fi faptul că în anumite companii există o politică salarială discriminatorie. Deci, în momentul în care angajații nu cunosc care ar fi plafonul salarial, se comit anumite ilegalități, să le spunem așa”, susține Natalia Covrig.
În opinia sa, trebuie întreprinse cel puțin trei acțiuni. Trebuie asigurată plata egală pentru muncă egală. Legislația prevede acest principiu, însă nu există o definiție a ce înseamnă plata egală. O altă măsură ar fi introducerea măsurilor de asigurare a transparenței în sistemul de salarizare. Mai exact, să existe obligativitatea pentru toți angajatorii să asigure transparența salarială în cadrul instituției pe care o conduc. Nu în ultimul rând, reprezentanții Centrului consideră că trebuie extinse competențele Consiliului pentru Egalitate, astfel încât această structură să poată examina cazurile ce țin de discriminarea salarială.
Rodica Ivașcu, director de programe la CPD, a abordat decalajul de pensii. Conform celor mai recente date ale BNS, în 2017, în lei diferența de gen în pensie a constituit aproape 3800 de lei sau 19%, defavorizând femeile. Analiza în dinamică arată că diferențele de gen în pensie au sporit. Comparativ cu anul 2012, când diferența era de 16,3%, peste cinci ani aceasta a ajuns la 19%. Analiza datelor, din punct de vedere teritorial arată că, femeile pensionare din Chișinău sunt cel mai mult afectate de decalajele de gen, aceasta constituind 8500 de lei. Rodica Ivașcu a declarat că acest lucru s-a explica prin faptul că în Chișinău există o gamă extinsă de domenii de activitate, de funcții etc., în comparație cu alte localități din țară, unde preponderent oamenii muncesc în domeniul agricol.
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a analizat și declarațiile de avere și interese personale, pentru ultimii doi ani, ale candidaților la alegerile parlamentare din 24 februarie. În urma analizei, s-a constatat că pe circumscripția națională diferența între venitul mediu al unui bărbat și al unei femei este de destul de mare – de 53%. Respectiv, un candidat, în ultimii doi ani a avut un venit mediu de circa 335 de mii de lei, iar o candidată – circa 178 de mii de lei. În circumscripțiile uninominale, venitul mediu al unui bărbat este de circa 826 de mii de lei, iar al unei femei – 274 de mii de lei. Potrivit Alinei Andronache, specialistă în relațiile cu publicul și advocacy la CPD, un lucru curios este faptul că, de fapt, candidații și candidatele din circumscripțiile uninominale au venituri mai mari în comparație cu cei din circumscripția națională.
Analizând averile declarate, reprezentanții Centrului au constatat că, pe lângă faptul că femeile câștigă salarii mai mici, au și mai puține averi – mașini, case, terenuri, conturi bancare, acestea fiind și mai puțin valoroase.
