Directorul Centrului Național Anticorupție, Bogdan Zumbreanu, speră ca în maxim trei ani CNA va obține rezultate palpabile și că se va putea evalua activitatea instituției deja nu în milioane, dar în miliarde lei recuperate din frauda bancară. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Tema zilei” de la postul de televiziune Canal 2, transmite IPN.
Bogdan Zumbreanu spune că CNA a investigat primordial acțiunile factorilor de decizie ai celor trei bănci – Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, care au acordat credite cu încălcarea regulilor de creditare, dar și acțiunile agenților economici care au beneficiat de aceste credite. Potrivit lui, ulterior aceste acțiuni au dictat schimbările care s-au produs în managementul băncilor. „Banii sunt bine ascunși, s-au făcut tentative ca să se distrugă urmele unde au ajuns acești bani. Noi am identificat peste zece jurisdicții din străinătate, acolo unde o să intervenim în conformitate cu procedurile noastre. Comparativ cu suma totală, a rămas o sumă neidentificată la moment unde se află și cine sunt beneficiarii finali, însă sperăm că o să dăm și de urma acestor bani”, spune directorul CNA.
În situația în care cheltuielile de recuperare vor fi mai mari decât însăși suma care poate fi repatriată, se va pune în discuție dacă va merita sau nu să se meargă pe asemenea cheltuieli. „Înainte de a porni în această luptă de repatriere vom face un deviz de cheltuieli, un buget să vedem cât o să ne coste”, a declarat Bogdan Zumbreanu.
Adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Adriana Bețișor, susține că investigațiile Procuraturii de comun cu CNA au început pentru perioada 2007-2014. Potrivit ei, sustragere a mijloacelor financiare din sistemul bancar se făcea prin două modalități: creditarea unor companii afiliate conducătorilor băncii și prin anumite plasamente. Punctul culminant a fost în 2014, când au fost scoase din circuitul celor trei bănci - BEM, Banca Socială și Unibank - un volum enorm de mijloace financiare.
Suma prejudiciului adusă statului este de 13,3 miliarde de lei dintre care 2,6 miliarde sunt mijloace financiare care urmează să fie recuperate din bunurile aflate în posesia celor trei bănci. Adriana Bețișor spune că pe seama procuraturii rămân 10,7 miliarde, o mare parte din ele fiind acoperite cu sechestrele aplicate pe cauzele penale aflate în gestiune. De asemenea, procurorul afirmă că a mai rămas de identificat cine au fost beneficiarii a încă un miliard de lei.
Potrivit ei, până acum, sentințe definitive de condamnare pe acest caz au primit Ion Rusu, reprezentantul companiei „Caravita&Co”, fostul premier Vlad Filat și omul de afaceri Veaceslav Platon. Sentințe după prima instanță au primit primarul de Orhei, Ilan Șor și fostul deputat PLDM, Chiril Lucinschi. „În instanțele de judecată, pe rol la moment sunt cauzele penale în privința grupului Gacikevici, din care face parte bordul Băncii de Economii pe perioada gestionării băncii de către Gacikevici, precum și anumiți agenți economici care au beneficiat de credite de la Banca de Economii și conducerea Uniank cu suma de 485 milioane de lei”, a declarat procurorul.
O mare parte din mijloacele financiare au fost utilizate pentru interese personale precum servicii turistice, călătorii, investiții peste hotare. Adriana Bețișor spune că se va merge pe urmele banilor fraudați în fiecare țară sistemul bancar al cărora au tranzitat mijloacele financiare.
