Mai multe prevederi ale proiectului Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, numită generic „Legea Big Brother”, necesită a fi revăzute, îmbunătăţite şi clarificate. Dacă ar fi adoptată în varianta propusă de autor, Ministerul Afacerilor Interne, această iniţiativă ar permite violarea a o serie de drepturi fundamentale ale omului. Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei a efectuat expertiza proiectului de lege dat din perspectiva drepturilor omului, iar rezultatele au fost prezentate într-o conferinţă de presă la IPN.
Prin proiect se propune modificarea şi completarea mai multor legi, iar iniţiativa se preconizează că va facilita realizarea obligaţiunilor asumate odată cu ratificarea convenţiilor internaţionale în domeniu, inclusiv prin excluderea unui şir de bariere de ordin legislativ în procesul de asigurare a securităţii informaţionale de către organele abilitate. Mariana Kalughin, experta care a analizat inţiativa legislativă, a specificat că nota informativă a proiectului nu conţine o argumentare suficientă. Aceasta nu conţine o analiză fundamentală a condiţiilor ce au impus elaborarea proiectului cum ar fi, date statistice privind fenomenele specifice infracţionale, jurisprudenţa naţională, eficienţa/ineficienţa urmăririi penale, inclusiv a activităţii speciale de investigaţii pe cauzele corelative domeniului de reglementare.
Mariana Kalughi remarcă şi faptul că autorii iniţiativei nu prezintă o analiză fundamentală a finalităţilor urmărite prin implementarea noilor reglementări, o analiză fundamentală a efectului social, economic şi de altă natură al realizării proiectului, o evaluare a nivelului de compatibilitate a proiectului cu standardele internaţionale. În opinia sa, autorii nu oferă nici fundamentarea economico-financiară, noile reglementări necesitând cheltuieli suplimentare. Nu este prezentată nici o analiză a impactului de reglementare, mai multe prevederi din proiect vizând aspecte din activitatea de întreprinzător.
Experta subliniază că mai multe prevederi din proiect trebuie revăzute. Pornind de la conţinutul şi calitatea acestora, normele sunt necorespunzătoare prevederilor constituţionale, standardelor internaţionale şi jurisprudenţei CEDO, având potenţial sporit de atingere a drepturilor/libertăţilor. Este vorba de completarea Codului de procedură penală prin care se propune ca percheziţia informatică şi ridicarea obiectelor care conţin date informatice în încăperile instituţiilor, întreprinderilor, organizaţiilor şi unităţilor militare să se efectueze în prezenţa reprezentantului respectiv. La fel, este vorba despre completarea prin care în anumite situaţii percheziţia informatică a unor sisteme informatice să poată fi efectuată în baza ordonanţei motivate a procurorului, fără autorizarea judecătorului de instrucţie.
Potrivit Marianei Kalughin, trezesc îngrijorare şi normele prin care se majorează până la 180 de zile calendaristice termenul pentru care poate fi dispusă conservarea rapidă a datelor informatice, această propunere nefiind corespunzătoare standardelor internaţionale. Plus la aceasta, experta menţionează că prevederile proiectului permit apariţia cenzurii pe internet mai ales prin faptul că va fi posibilă blocarea paginilor care conţin informaţii despre desfăşurarea unei infracţiuni. Experta accentuează că nu este foarte clar ce înseamnă aceasta şi că detalii despre săvârşirea infracţiunilor pot fi găsite în diferite opere scriitoriceşti, dar şi în ştiri.
Expertiza a fost realizată în cadrul proiectului „Armonizarea legislaţiei cu standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.
