În cadrul scrutinului de duminică, 26 mai, în care cetățenii români și-au ales reprezentanții în Parlamentul European, la secțiile de votare deschise în Republica Moldova cei mai mulți alegători au susținut Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Mișcarea Populară (PMP). Pentru primii au votat peste 13600 de alegători, iar pentru PMP – aproximativ 11 mii de oameni. La diferență mare vine Alianța 2020 USR-PLUS, care a acumulat peste 3500 de voturi. Din cei trei independenți de pe listă, pentru George Simion au votat cei mai mulți – peste 2 mii de cetățeni, transmite IPN.
Potrivit datelor afișate de Biroul Electoral Central al României, peste 3 mii de votanți și-au dat votul pentru Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Pro România a acumulat peste 1500 de voturi, iar candidatul independent Petre Costea – peste 360 de voturi. Lista este completată de Partidul România Unită, cu aproximativ 300 de voturi, Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), puțin peste 180 de voturi, Partidul Socialist Român cu peste 130 de voturi, și Partidul PRODEMO, puțin peste 100 de persoane. Ceilalți candidați au avut sub 100 de voturi.
În Republica Moldova, au fost deschise 36 de secții de votare, unde și-au exercitat dreptul la vot aproximativ 38 de mii de persoane.
În România, rata de participare la alegerile europene a fost de aproximativ 50%. După numărarea a 96% din procesele verbale, PNL a acumulat cele mai multe voturi –26,81% (10 mandate). PSD a adunat 23,39% (9 mandate) iar Alianța USR-PLUS – 21,37% (7 mandate). Pentru Partidul Pro România, pe listele căruia a candidat și fostul premier moldovean Iurie Leancă (pe poziția a patra), a acumulat 6,61% din sufragii (2 mandate). UDMR și PMP au câte 2 mandate.
Parlamentul European este alcătuit din 751 de deputați aleși în cele 28 de state membre, pentru o perioadă de cinci ani. România are 32 de mandate.
În urma alegerilor care s-au desfășurat între 23 și 26 mai în toate statele UE, cele mai multe locuri în Parlamentul European i-au revenit Grupul Partidului Popular European (PPE), căruia i-au revenit 179 de locuri. Liderul popular-europenilor, Manfred Weber, a declarat că nu e pe deplin satisfăcut de rezultate, întrucât Grupul a pierdut locuri în Parlament, dar faptul că totuși rămâne prima putere poate fi considerat un succes. Acesta a remarcat că grupul pe care-l reprezintă nu va colabora cu niciun partid de pe dreapta eșichierului politic și că își vor păstra orientarea centristă „în numele stabilității Europei”. „Am promis și promit stabilitate în UE și noi suntem acel grup care va lupta pentru păstrarea stabilității”, a menționat Manfred Weber.
Al doilea după numărul de mandate în Parlamentul European este Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D), cu 150 de locuri. Acesta este urmat de Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), cu 107 de locuri, Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană (Verts/ALE), cu 70 de locuri. Philippe Lamberts, președintele grupului Verts /ALE, a menționat că în zilele următoare va începe discuțiile cu deputații progresivi nou-aleși, care nu sunt încă afiliați nici unui grup din Parlamentul European, pentru a vorbi despre colaborarea pe viitor. „Apărarea statului de drept rămâne în centrul atenției noastre. Vrem să nu existe spațiu pentru corupție, conflicte de interese sau limitarea libertății presei în UE”, a menționat Philippe Lamberts.
După verzi, europenii au votat pentru Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (CRE) și Europa Naţiunilor şi Libertăţilor (ENF), ambele obținând 58 de locuri. Grupul Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD) a acumulat 56 de locuri, Stânga Unită Europeană /Stânga Verde Nordică (GUE/NGL) 38 de locuri, candidați independenți au acumulat 7 locuri și alte partide 28 de locuri.
