Din cinci partide invitate să adere la Blocul Unirea, în vederea participării în comun la viitoarele alegeri locale sau, eventual, și parlamentare anticipate, trei au răspuns „mai mult pozitiv decât negativ”. Despre aceasta au anunțat vineri, 19 aprilie 2019, într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor șase entități care formează Blocul Unirea, promotor al unirii Republicii Moldova cu România.
Răspunsuri „mai mult pozitive” au dat Partidul Acțiunea Democratică, Partidul Liberal Democrat din Moldova și Partidul Liberal. Mișcarea Populară Antimafie nu a fost dispusă să accepte invitația, cel puțin la această etapă. Iar Partidul Unității Naționale nu a oferit un răspuns oficial. Dar liderul acestei formațiuni, Anatol Șalaru, „a comentat cu ostilitate” invitația în cadrul unei emisiuni televizate, a subliniat Ion Leașcenco, președinte al Blocului Unității Naționale.
Dintre formațiunile care mai degrabă au acceptat ideea, Partidul Acțiunea Democratică s-a pronunțat pentru fuzionarea entităților unioniste, pentru ca acestea să formeze un singur partid. Reprezentanții Blocului Unirea au spus că nu-i sperie ideea PAD pe viitor, dar că, deocamdată, va fi păstrat actualul format de discuții. Partidul Liberal Democrat din Moldova și Partidul Liberal are nevoie să-și consulte structurile din teritoriu în privința mecanismului de aderare la bloc. Iar răspunsul PL denotă că și-ar dori unificarea forțelor unioniste, dar în jurul său, menționează Vlad Bilețchi, președintele Asociației Unirea-ODIP.
„Obiectivul nostru este să reanimăm mișcarea unionistă, nu partide politice. (...) Nu văd niciun motiv pentru care Partidul Liberal să aibă vreo temere sau vreo reticență, că ar putea pierde ceva în urma acestei colaborări, pentru că nu există nicio rea intenție, nu se cere dizolvarea PL-ului imediat, nu se cere demiterea conducerii”, a adăugat Vlad Bilețchi, care la ultimele alegeri parlamentare a candidat pe lista PL.
Reprezentanții Blocului Unirea au declarat că, la această etapă de creare a unui pol unionist, toate formațiunile ce se adună la „masa discuțiilor” își păstrează individualitatea, dar că ar fi firesc să se unească mai întâi într-un bloc partidele unioniste, apoi cele două maluri de Prut.
Tatiana Potâng, reprezentanta Partidului Liberal Reformator, a declarat că cetățenii cu viziuni unioniste din localitățile țării, inclusiv cei neafiliați politic, au salutat crearea Blocului Unirea.
„Sperăm ca tenacitatea noastră și insistența să fie rezultative”, a menționat Vitalia Pavlicenco, președintele Partidului Național Liberal. În opinia sa, „dacă unioniștii ar fi fost uniți, ar fi existat un alt raport de forțe” în parlamentul nou-ales. „Asumarea discuțiilor cu Blocul Unirea este un test de sinceritate. Atacurile nu fac bine nimănui, dar dezamăgesc electoratul unionist”, a concluzionat Vitalia Pavlicenco. Liderul PNL a fost de părere că și Blocul ACUM, care a acces în Parlament, „ar putea avea în vedere” participarea, de rând cu opoziția extraparlamentară, la crearea unui pol unionist.
La alegerile parlamentare din 24 februarie, partidele unioniste au acumulat mai puțin de două procente din voturi. La 5 aprilie, trei partide și trei mișcări social-politice au anunțat constituirea Blocului „Unirea”: Partidul Naţional Liberal, Partidul „Democrația Acasă”, Partidului Liberal Reformator, Asociația Unirea-ODIP, Blocul Unităţii Naţionale şi Mişcarea civică „Tinerii Moldovei”.
