Alegerile din 24 februarie nu sunt incluzive. O analiză efectuată de mai multe organizații nonguvernamentale arată că persoanele cu dizabilități nu se regăsesc pe listele de candidați ale primilor șase concurenți electorali înregistrați. Persoanele de etnie romă, tinerii și femeile sunt incluși într-o măsură insuficientă.
Reprezentanta Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alina Andronache, a declarat într-o conferință de presă la IPN că toți concurenții electorali înregistrați au respectat prevederile Codului Electoral privind asigurarea cotei minime de 40% de reprezentare a sexelor. Cifra medie de reprezentare a femeilor pe listele de candidați este de 41,5%. La prima vedere acest lucru înseamnă că sunt cu 10% mai multe femei față de alegerile precedente. Dar când este analizat locul pe liste, se observă că pe primele 10 poziții sunt doar 18% femei. În circumscripțiile uninominale ponderea femeilor candidate este mai mică. Din 4012 candidați care s-au înregistrat până acum, doar 81 sunt femei și mai mult de jumătate dintre acestea candidează independent. Experta de gen spune că partidele promovează femeile fiind constrânse de lege. De aceea, femeile nu se regăsesc pe locurile eligibile, dar pe cele cu mai puține șanse de a accede în Parlament.
Secretara generală a Consiliului Național al Tineretului, Ana Îndoitu, a menționat că partidele practic nu au tineri în listele lor electorale și nu promovează interesele tinerilor în platformele electorale. Tinerii pe listele electorale din circumscripția națională au o pondere sub 30%. Din totalul de 294 de candidați ai primelor şase concurenți electorali, doar 59 sunt tineri. 47 sunt din mediul urban și doar 12 din mediul rural. Doar trei tineri sunt plasați pe primele 15 poziții, cu șanse de accedere în Parlament.
Potrivit lui Ion Duminică, consultant la Fundația Est-Europeană, până acum sunt trei persoane de etnie romă pe listele electorale. Două persoane sunt membri ai consiliilor electorale de circumscripție uninominală. Șapte sunt membri ai grupurilor de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în susținerea candidaților la funcția de deputat.
Analizând accesibilitatea informației, Andrei Brighidin reprezentant al Fundației Est-Europene, spune că s-a constatat că informația publicată pe paginile web este accesibilă, însă platformele electorale publicate de către candidați nu sunt în format prietenos pentru persoanele cu dizabilități intelectuale.
Raportul de monitorizare „Cât de incluzive sunt alegerile din 2019?!” a fost elaborat de Fundația Est-Europeană, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Uniunea Țărnă Rom. Monitorizarea se desfășoară în cadrul proiectului „Pledoaria societății civile pentru alegeri incluzive și corecte în Republica Moldova, conform recomandărilor UE și OSCE/ODIHR și angajamentelor în domeniul drepturilor omului”, realizat în perioada ianuarie 2018 – iunie 2020 de către Fundația Est-Europeană, în Parteneriat cu CPD, Piligrim Demo și Uniunea Țărnă Rom, finanțat de UE și cofinanțat de Guvernul Suediei.
