Milițienii transnistreni sechestrează persoane pe care le duc în regiunea separatistă, RISE
Print Send by email
08:49, 04 Aug 2017

Milițienii transnistreni fac incursiuni în mod sistematic pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale de la Chișinău, de unde sechestrează persoane pe care le duc cu forța în regiunea separatistă. De la oameni simpli la foști funcționari în administrația locală, victimele sunt de multe ori torturate pentru a recunoaște anumite infracțiuni. Potrivit jurnaliștilor RISE Moldova, unele operațiuni de răpire au fost desfășurate cu suportul operativ al organelor de forță ale Republicii Moldova. Oficial, colaborarea cu organele neconstituționale din regiunea transnistreană este interzisă, transmite IPN.

Într-o investigație RISE se menționează cazul lui Iurii Ghervaziuc, fostul șef al vamei din autoproclamata republică nistreană. În seara zilei de 15 februarie 2017, acesta conducea pe traseul Odesa-Chișinău. Venea din Ucraina și se grăbea să ajungă în capitala Republicii Moldova. Din spusele soției, a doua zi dimineața Ghervaziuc urma să meargă la consulatul rus să-și ridice noul pașaport de cetățean al Federației Ruse. Potrivit avocaților, la o bucată de drum, între orașele Căușeni și Anenii Noi, acesta a fost tras pe dreapta de doi agenți ai Inspectoratului Național de Patrulare (INP). Unul dintre ei s-a apropiat și a cerut să-i prezinte actele. Între timp, dintr-un Nissan parcat în apropiere au ieșit câteva persoane mascate. Rudele susțin că Ghervaziuc a fost scos cu forța din mașină, bătut și aruncat în portbagaj. Nu înainte de a-i lipi gura cu scotch și a-i pune un sac pe cap. Două ore mai târziu, Ghervaziuc se afla deja în incinta Comitetului de Anchetă din Tiraspol. Acuzația – evaziune fiscală în proporții deosebit de mari.

Potrivit rudelor și avocatului fostului oficial transnistrean, Ghervaziuc a fost internat în spital a doua zi de la reținere. Ulterior medicii erau să constate că acesta avea trei coaste fracturate, vânătăi pe față, cap, piept și talie. Fostul oficial transnistrean deține și cetățenia Republicii Moldova, iar modul în care acesta a fost reținut și dus la Tiraspol este calificat de legislația penală drept „răpirea unei persoane” și „privațiune ilegală de libertate”, infracțiuni care, dacă sunt săvârșite de două sau mai multe persoane, se pedepsesc cu cel puțin 6 și, respectiv, 3 ani de pușcărie. Sesizată de avocații lui Ghervaziuc, Procuratura raionului Anenii Noi pornește un proces penal, dar pe care îl clasează ulterior „deoarece nu există faptul infracțiunii”.  Ordonanța de neîncepere a urmăririi penale este atacată la procurorul ierarhic-superior, care însă respinge cererea apărării.

În cele din urmă, avocații atacă în instanță ordonanțele. Astfel, la finele lui iunie 2017, magistratul Igor Brai de la Judecătoria Anenii Noi constată că „pretinsa „investigație” petrecută de organul de urmărire penală a fost desfășurată cu încălcări ale prevederilor legale și ale principiilor consacrate de CEDO”. Mai mult, „concluziile procurorului sunt vădit arbitrare, din care rezultă că plângerea a fost examinată unilateral și superficial”.

Judecătorul și-a bazat poziția pe mai multe inacțiuni ale procurorului Viorel Gaina, respectiv, dispune restituirea cauzei și-l obligă pe procuror „să înlăture încălcările depistate”. Ca rezultat, Procuratura Anenii Noi pornește deja două cauze penale: pentru răpire de persoane și pentru vătămare corporală. Procurorul Viorel Gaina susține că deocamdată nu poate dezvălui mai multe detalii. Potrivit lui, instanța a stabilit faptul că respectivul caz nu a fost investigat în mod obiectiv, însă nu poate comenta în niciun fel o decizie a instanței.

Potrivit jurnaliștilor RISE, Alexandru Pânzari, șeful Inspectoratului General al Poliției, neagă implicarea subalternilor săi în operațiunea de reținere. Mai mult, acesta asigură că „în perioada de timp în care a fost reținut cetățeanul Iurii Ghervaziuc, traseul R-30 Căușeni-Anenii Noi nu a fost patrulat de către angajații INP”. Șeful IGP mai spune că angajații Poliției colaborează doar cu autoritățile publice constituite legal. Prin urmare, colaborarea dintre angajații IGP și organele neconstituționale din regiunea transnistreană este interzisă, în caz contrar, aceasta ar constitui o depășire a atribuțiilor de serviciu. Și Procuratura Generală neagă orice posibilitate de colaborare cu organele de forță din stânga Nistrului.

În investigație se mai menționează că milițienii transnistreni răpesc în mod sistematic persoane de pe teritoriul controlat de Chișinău și le duc cu forța în regiunea separatistă. Doar în prezent polițiștii investighează patru cazuri de privare ilegală de libertate a cetățenilor Republicii Moldova de către așa-numiții angajați ai autorităților neconstituționale din regiunea transnistreană. Deși organele de forță neagă oficial orice colaborare și implicare în acțiunile miliției transnistrene pe teritoriul din dreapta Nistrului, totuși „există o colaborare neoficială între forțele de ordine de la Chișinău și cele din regiune”, se spune într-un raport din 2013 al Federației Internaționale pentru Drepturile Omului (FIDH), realizat cu sprijinul Asociației Promo-LEX Moldova.

Un alt caz reflectat de jurnaliștii de la RISE Moldova se referă la Ion Macari din satul Lipceni, raionul Rezina, care în noiembrie 2011 este luat din curtea primăriei de milițienii transnistreni și transportat în orașul Camenca, unde i se înaintează acuzația de furt. În dreapta Nistrului, Procuratura Rezina îl învinuiește pe Vasile Bacila – inspector de sector din Lipceni – de complicitate la răpire și depășirea atribuțiilor de serviciu. Omul legii își recunoaște fapta, declarând că a intermediat întâlnirea milițienilor din Camenca cu Ion Macari la indicația superiorilor de la raion, informație negată categoric de șefi. Mai mult, Bacila afirma că nu a știut nimic despre intenția transnistrenilor, aceștia asigurându-l că urmau doar să discute cu Macari.

Astfel, după ce constată că drepturile constituționale ale lui Ion Macari au fost încălcate, procurorul Igor Negreanu îl scoate pe polițistul de sector de sub urmărire penală și clasează cazul. Motivul – nu a fost posibilă stabilirea persoanelor implicate în răpirea lui Macari și nu au fost găsite probe care ar demonstra implicarea intenționată a lui Vasile Bacila. Contactat telefonic, Macari a refuzat să discute cu jurnaliștii RISE referitor la răpirea sa din 2011.

Un alt caz ține de Ghenadie Negruța, fost procuror în regiunea transnistreană, care în 2011 este reținut de milițieni chiar în centrul orașului Rezina, pentru un pretins act de luare de mită. Potrivit declarațiilor lui Negruța, la reținerea sa a participat Andrei Mejinschii, fratele lui Valentin Mejinschi, fost director al Centrului de Combatere a Crimelor Economice și Corupției (CCCEC – actualul CNA) de la Chișinău. Andrei Mejinschii era atunci adjunctul șefului așa-numitei direcții de combatere a crimei organizate și corupției din cadrul ministerului de interne transnistrean. Operațiunea milițienilor în dreapta Nistrului a fost desfășurată cu concursul a doi ofițeri CCCEC. În 2012, Ghenadie Negruța a fost condamnat de către așa-zisa curte supremă de justiție de la Tiraspol la 4 ani și șase luni de închisoare, cu confiscarea averii. Însă, după ce a depus o plângere, în 2012 Procuratura Rezina a început urmărirea penală a celor doi ofițeri ai CCCEC care au participat la operațiunea din Rezina. Câțiva ani mai târziu, bănuiții sunt scoși de sub urmărire penală. Avocatul Alexandru Postica contestă în instanță decizia procurorilor. Magistrații o declară nulă și îi obligă pe oamenii legii să reia ancheta.

În investigație se mai spune că, sechestrate pe teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău, persoanele duse în dreapta Nistrului nimeresc într-o regiune în care violența fizică și tratamentul inuman și degradant sunt aplicate sistematic de către organele de forță. Iar puținele dosare intentate împotriva milițienilor adună praf de ani de zile. Jurnaliștii locali din regiune au solicitat de la așa-zisa procuratură generală transnistreană statistica privind numărul cazurilor de abuz în serviciu, de aplicare a relelor tratamente și a torturii de către organele de drept. În răspunsul primit se menționează că „procurorul nu este obligat să dea niciun fel de explicații.

În martie 2017 jurnaliștii au expediat o solicitare și în adresa lui Vasilii Kaliko, la acel moment încă așa-zis avocat al poporului din regiunea transnistreană. Acesta spune că în cei peste 10 ani de activitate a recepționat mai multe plângeri în care sunt invocate acțiuni abuzive ale milițienilor. „Cam prea fixați sunteți cu toții pe aceste acte de tortură… Faptul că pensionarii mor de foame, nu preocupă pe nimeni… Punctul meu de vedere este că acordăm prea multă atenție unor astfel de cazuri”, a comentat Vasilii Kaliko, ombudsman în stânga Nistrului în perioada 2006-2017.


(1) comentarii
Iliici
22:49, 04 August 2017

http://socialistii.md/category/consiliul-municipal-chisinau/?lang=ru ЗАСЕДАНИЕ МУНИЦИПАЛЬНОГО СОВЕТА КИШИНЭУ 9 Февраля 2017

Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Transparency International Moldova

Notă de poziție: Noile modificări la Legea cetățeniei Republicii Moldova - un risc de legalizare a mijloacelor financiare de origine frauduloasă

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] |Nicolae Pascal. Despre trădare sau cum înțeleg unii politicieni demnitatea.Conferințe IPN [HD] | Căile de ameliorare a situației deplorabile a pensionarilor.
Conferințe IPN [HD] |CJI. Raport (01.06.17 - 01.08.17).Conferințe IPN [HD] | Președintele  CNO este învinuit de spălare de mijloace financiare bugetare.
Vezi toate
banner creditex